Arta, dacă este bine făcută, reflectă ceea ce este greu de văzut. Actuala criză a refugiaților reprezintă o provocare imensă pentru societate, și din acest motiv, o temă de neocolit pentru creația artistică. Cu ajutorul culturii și a diferitelor forme de expresie culturală, migranții au șansa să își întâlnească gazdele și viceversa.

Cum se raportează Germania la nivel instituțional crizei refugiaților?

“Germania trebuie să devină o operă de artă pentru refugiați” declara cu aproape doi ani în urmă într-un articol pentru ziarul german Zeit online, Manfred Schmidt, coordonatorul Oficiului German pentru Migranți și Refugiați.

În anul 2014, când valul de mediatizare a fenomenului de migrație în Europa era abia la început, era greu de anticipat că acest subiect avea să țină capul de afiș în următorii ani.  La acea oră, în funcție de mizele politice specifice fiecărei țări, tema migrației în cadrul Uniunii Europene, se concentra pe valurile de migrație economică dinspre estul spre vestul continentului.  Manfred Schmidt declara că în anul 2013, referitor la migranții români și bulgari,  că 60% din populația activă provenită din aceste 2 țări are un loc de muncă în Germania. Rata șomajului în rândul acestora este la 7,4%, adică puțin mai mică decât media germană, dar cu mult mai scăzută decât rata șomajului în rândul imigranților din Germania, priviți în ansamblu.

Trend-ul imigrației este, de atunci, unul ascendent. În 2012 au migrat în Germania peste 370.000  de persoane. Conform previziunilor demografice, Germania are nevoie constant de forță de muncă nouă, pentru a contrabalansa îmbătrânirea populației și presiunea asupra sistemelor de asigurări sociale, pensii și sănătate, care decurg din acest proces. Dinamica demografică a Germaniei prevede o scădere cu 17 milioane de persoane a populației active până în anul 2050. Desigur că datele acestui fenomen au devenit cu mult mai complicate, odată cu valul de refugiați din Republica Arabă Siriană și celelalte state afectate de războaie, din anul 2015 încoace.

Cum se transpune, însă, această nouă realitate, analizată sec prin date statistice, în mediul artistic?

Kitchen on the Run este titlul unui proiect căruia trei tineri, studenți ai facultatății de arhitectură din Berlin, s-au hotărât să îi dea viață. Este vorba desrpe o bucătărie mobilă care va parcurge un turneu european. Mesajul este încurajarea comunităților gazdă europene să gătească împreună cu imigranții, cu scopul de a lua apoi  masa împreună, împărtășind diferite povești. “Vrem să punem la dispoziție un loc unde cei care se întâlnesc și cei care descoperă un tărâm nou, să aibă ocazia să își verifice și să își reducă astfel prejudecățile- una dintre prerecuzitele necesare pentru o coexistență și cooperare în Europa”, explică organizatorii.

kitchen on the run

În 2002, Jule și Rabea s-au întâlnit în jurul unei mese dintr-o bucătărie din Augsburg pe când își începeau studiile. Au împărțit mulți ani un apartament și au bătut apoi împreună Europa în lung și-n lat. Experiența le-a dovedit că cele mai bune conversații se petrec în jurul mesei din bucătărie. 10 ani mai târziu, în 2013 l-au cunsocut pe Andi, tot la o masă în bucătărie, în Berlin. „Andi este uimitor în a asculta oamenii și a le asculta poveștile”,  îl descriu colegele. Mereu adresează întrebările potrivite și știe cum să decopere cu grijă secretele fiecăruia. Cei trei s-au alăturat în octombrie 2015 organizației berlineze Über den Tellerrand e.V  și au devenit astfel, ambasadorii europeni ai unei mari comunități, facilitând întâlniri si creând noi legături între imigranți și localnici pe întreg teritoriul Germaniei. “Imaginați-vă  cum Giuseppe și pe Ahmed gătesc împreună Lasagna în Bari, Italia. Lieke și Yasmin prepară Tabbouleh în Deventer, Olanda. Toate acestea se pot întâmpla în bucătăria noastră mică, care oferă spațiu, ingrediente și atmosfera pentru a dezvolta prietenii și a încuraja dialogul între migranți și nativi europeni.” Astfel descriu cei trei tineri proiectul pe care l-au început. “Credem în oameni, în importanța întâlnirilor personale și în puterea unificatoare a mâncărurilor gustoase. Ne place să călătorim și să cunoștem oameni din toată lumea”, este motto-ul tinerilor.

Activism artistic, social, instituțional.

Teamfoto

Simultan, coloanele sălii de concert – Konzerthaus – din Berlin sunt învelite în veste de salvare folosite de refugiați în drumul lor spre Europa. Ai Wewei, celebrul și contorversatul artist chinez se află  în spatele acestei acțiuni.

După ce și-a petrecut patru luni în Grecia, studiind valul de refugiați care parcurg zilnic ruta balcanică, artistul și-a lansat noua lucrare de artă pe tema periculoasei călătorii de-a lungul meditaranei, într-o sâmbătă. Pe 13 februarie 2016.

Ai Wewei Buzzfeed

“Peste 374 de oameni au murit anul acesta în mare” declară artistul pentru BuzzFeed. “Cei care reușesc să supraviețuiască lasă adesea vestele de salvare în urma lor.”

Ai Wewei - buzzfeed 2

 Lansarea operei artistului s-a petrecut în același timp cu Festivalul Internațional de Film de la Berlin, ceea ce a atras atenția media de pe întreg mapamondul, fiind cunoscută preferința refugiaților sirieni de a încerca să ajungă în Germania. 14.0000 de veste de salvare portocalii au fost astfel transformate prin criza refugiaților, în artă. Intenția este, mai precis, „de a trezi continentul din starea autosuficientă de a accepta interzicerea cererilor de azil, rând pe rând. Asta este Europa, iar acesta este secolul 21, și nu cred că oamenii percep acest lucru. Unde este umanitatea?” spunea  Ai într-un interviu.

Tărâmul făgăduinței

Un celebru club gay din  Berlin a organizat o petrecere caritabilă, cu scopul de a strânge fonduri pentru refugiați. Vivien Roos, activistă a capitalei germane, a lansat învitația unui grup de afgani și sirieni, de a o însoți la eveniment. După lungi discuții cu privire la fărâma de înțelepciune pe care această idee ar putea-o conține, aceștia au acceptat invitația, iar Vivien avea încredere în ideea ei, conform căreia diferențele culturale dintre ruralul Afganistan și urbanizata Germanie ar putea fi egalate prin astfel de inițiative. “Colegii ei de petrecere” au refuzat politicos băuturile alcoolice și chiar începuseră să se simtă bine pe ringul de dans. Abia când a simțit că atmosfera din club putea degenera, Vivien a părăsit incinta, însoțită de grup.

„Germania reprezintă pentru mulți imigranți tărâmul făgăduinței, locul acela stabil cu o creștere economică sănătoasă și care până acum le-a urat mereu, cald,  „bine ați venit”. Dar nu trebuie să uităm că Germania este și țara al cărei fel de mâncare național este cârnatul de porc. Este țara în care femeia conduce și, unde cea mai mică referire la cel de-al doilea război mondial, este un tabu. Este țara unde  lucrurile pot degenera oricând la un club gay. Singura modalitate de a iniția migranții în diferitele culturi ale Germaniei este să îi expunem cât putem de mult la viața reală din Germania”, povestește Vivien.

Art Refugees

În contextul acestor evenimente, editura Herder a lansat în noiembrie 2015, cartea “Germania: primele informații pentru migranți”, disponibilă în limba arabă și germană. Inițiativa a fost susținută de Fundația Kondrad Adenauer, a cărei apropiere de Uniunea Creștin Democrată este binecunoscută. “Sperăm ca această carte să contribuie la bazele procesului de integrare a refugiaților din Siria” declară Manuel Herder,  pentru New York Times.

Astfel noii locuitori ai Germaniei vor avea acces la legislația țării, vor învăța să nu întârzie, să își dea mâna cu prilejul oricărei întâlniri, și vor învăța fraze simple în limba germană.

Tot în Berlin, echipa Projekt Bauhaus împreună cu Assemble Studio au alcătuit un plan pentru dezbaterile și evenimentele culturale pe tema “Poate arta să schimbe societatea?” ce va avea loc pe perioada până la finalul anului. În acest context, în martie, cu prilejul primului eveniment al seriei Making Heimat, a fost lansată prima carte de la Projekt Bauhaus, pe aceeași temă.

Inițiativa Making Heimat va cuprinde și lansarea pavilionului german de la Bienala din Veneția, care aduce un tribut arhitecturii inspirate de criza migrației. Evenimentul care va avea loc în luna mai este o confirmare a pragmatismului cu care acest subiect trebuie dezbătut. Sub egida Muzeului German de Arhitectură,  proiectul Making Heimat. Germany. Arrival Country prinde viață. Vor fi prezentate construcții creative de locuințe, concepute pentru a servi fluxului crescând de imigranți. Punctul de referință pentru pregătirea expoziției, de la care a pornit echipa lui Peter Cachola Schmal, este cartea cu titlul „Arrival City“ de Doug Saunders, lucrare care analizează fenomenul migrației prin prisma efectelor acestuia asupra dezvoltării orașelor. Studiile de caz prezentate de Saunders acoperă puncte fierbinți de pe întreg mapamondul.

making heimat de

Arhitecții și constructorii din München nu au dezvăluit cum va arăta pavilionul din Veneția, dar conceptul va include cu certitudine o bază de date care va fi dată în folosință încă de acum. Această bază de date va stoca diferite soluții arhitecturale pentru construirea locuințelor pentru imigranți. “Detaliile arhitecturale, în acest fel, vor sta la dispoziția tuturor persoanelor implicate sub forma unui portal informativ” spune Schmal. “Există informații despre locații, despre prețuri/m2, teren, autorități, arhitecți, număr de persoane care vor fi cazate în aceste locuințe și detalii legate de modul de construcție. Dacă cineva din partea autorităților va fi pus în situația de a lua decizia construirii unor locuințe pentru refugiați, va avea toate informațiile necesare la dispoziție în cadrul acestei baze de date. Până acum abia dacă existau informații în acest sens.”

Nu întâmplător, a subliniat Schmal, prezentarea acestui proiect a fost organizată la München: “Orașul München este pregătit și pentru că aici s-au putut trage concluzii și învățături, de exemplu, din războiul iugoslav. În administrația locală a fost creată o structură care să faciliteze crearea construcțiilor noi, atât din punct de vedere tehnic, cît și conceptual, cu scopul de a genera acceptanță în rândul populației. München este un model în acest sens, unul care face o figură bună, chiar dacă politicienii din Bavaria susțin opusul.”

Sub motto-ul “Arrival city este un oraș în oraș. Arrival city este informal. Arrival City este o creație proprie.” se anunță următoarea provocare: migranții își caută șansele în aglomerația orașului.

GERMANY-EUROPE-MIGRANTS-DEMO

Îmi amintesc în acest context, afirmația cunoscutei autoare a volumului “Germania se reinventează”, Hatice Akyün, cu privire la conceptul de multiculturalitate, identități și naționalități: “ A42, care trece prin Duisburg, înseamnă acasă pentru mine. Îmi asociez copilăria cu Duisburg, tinerețea, perioada aceea în care nu aveam un trecut de migrant, atunci când eram numai Hatice, acea fetiță. Un lucru a făcut orașul meu special: faptul că la Duisburg nu contează de unde vii sau în ce crezi. La Duisburg toată lumea este duisburghez”.