Când am pornit Capital Cultural, nu știam cum se face o revistă. Am învățat pe parcurs. Aveam entuziasm și am fost primiți cu deschidere, dar și cu așteptări mari. Au existat perioade în care am crezut că este de datoria noastră să scriem despre toate evenimentele importante din oraș, să promovăm, să răspundem tuturor propunerilor. Nu era posibil.
Am tipărit, până acum, mii de exemplare de revistă din bani proprii, din sponsorizări sau din fonduri atrase prin proiecte culturale. Le-am distribuit întotdeauna gratuit în comunitate și, în schimb, am primit mai multă recunoaștere decât ne-am fi așteptat. Au fost și voci care nu au crezut în revista pe hârtie Capital Cultural. Care au spus că revistele tipărite nu se mai citesc, că nici măcar nu mai trebuie finanțate. Pe de o parte, aveau argumentele lor. Pe de altă parte, o revistă independentă tipărită, într-un oraș care s-a dezvoltat tocmai datorită artelor și evenimentelor culturale rămâne un demers firesc de arhivare și documentare a procesului cultivării orașului. În acești zece ani, Capital Cultural a trecut prin multe schimbări, s-a adaptat continuu la contextele culturale și economice cu care s-a confruntat. Au fost ani în care am tipărit trei numere, în alții cinci sau unul singur – în funcție de bugetul obținut. Dar mereu, am cunoscut noi și noi oameni valoroși. Unii ne-au devenit prieteni încă de la începuturi. Ne scriu când nu sunt de acord cu o idee, ne recomandă, ne critică și ne încurajează. Dar, indiferent de context, nu am renunțat niciodată la ideea de-a oferi o revistă culturală comunității. Așa am ajuns astăzi la numărul 39. O cifră a tinereții, la un pas de maturitate.
Marcăm zece ani de la primul număr al revistei tipărite printr-o ediție aniversară care grupează o serie de articole scrise de oamenii alături de care am construit acest demers jurnalistic de-a lungul timpului. Fiecare a ales să scrie despre ce crede că este important în colaborarea sa la revistă și despre ce crede că ar putea fi îmbunătățit. Despre oraș și oamenii lui. Despre modele sau despre lipsa lor. Împreună, articolele vorbesc despre transformarea SIbiului din ultimul deceniu.
Ce ne leagă pe toți? Poate ideea de a pune umărul la creșterea unei comunități care împărtășește aceleași valori. Eu aleg încrederea în oameni și în viitorul nostru comun. Tu?
*articol apărut în ediția tipărită Capital Cultural nr. 39
