Fiecare pas pare tot mai greu, treptele sunt din ce în ce mai abrupte, iar spațiul devine tot mai strâmt. Însă, doar așa poși ajunge la ultimul etaj din Turnul Sfatului, care face legatura între Piața Mare și Piața Mică. De fapt, această locație greu accesibilă a fost intenționat aleasă pentru expoziția „VIO și poveștile mamelor s̶i̶n̶g̶u̶r̶e̶ libere!”
Pentru prima dată în România, frânturi din experiențe concrete de violență trăite de femei au fost transpuse în lucrări artistice. Sunt 10 lucrari realizate de artista Cynthia Loris care a folosit și obiecte reale distruse în timpul abuzurilor: haine rupte, radiografii sau jucării ale copiilor martori la violență. „Fiecare lucrare are o poveste reală în spate. Sunt poveștile unor femei si copii care au trecut în anumite momente ale vietii lor prin traume, prin violență domestică sau au fost martori la așa ceva. Eu am realizat această expoziție pentru că artistul trebuie să fie un critic al lucrurilor urâte din societate. Trebuie să aducă la suprafață ceea ce noi vrem să ascundem. Nu cred că mai e momentul acum să desenăm floricele frumoase, ci trebuie să scoatem la suprafață și ce e mai urât ca să putem să îndreptăm greșelile. Să ajutăm oamenii de lângă noi care trec prin asemenea momente. De cele mai multe ori, poate bănuim că prietenii noștri, sau părintii, sau persoane din cercurile noastre trec prin momente de acest gen și nu facem nimic. Foarte multe femei mor în urma actelor de violență iar copiii martori rămân traumatizați pe viață. Eu vreau sa le arat celor din jurul meu că asta se întâmplă lângă noi și în toate straturile sociale, nu contează nivelul de educație.
Cynthia Loris
Poate chiar acolo unde e mai multă putere, acolo situația e mai gravă. Toate lucrările din expoziție pornesc de la povești adevărate, cum este de exemplu „Hardcore cafe”: un tricou pe care l-am pus într-o ramă și l-am lipit cu un leucoplast. Este un tricou al unei victime a violenței domestice. I-am spus Hardcore café pentru că mi-am adus aminte de Hard rock café unde sunt expuse tricouri ale starurilor. M-am gândit că poate și tricourile supraviețuitoarelor ar merita să stea în ramă, ca să ne dăm seama de unde venim și încotro ne îndreptăm. ”
O altă lucrare este intitulată „Cameleonii mamei mele” unde este vorba despre o mamă care încerca să inventeze o poveste despre vânătăile pe care le avea pe piele. Un copil mic, care încă nu știa ce sunt vânătăile, își întreba mama ce sunt urmele colorate de pe pielea ei, de ce tot dispar și reapar. Mama, ca să mascheze adevărul, inventase o poveste în care vânătăile ei erau de fapt niște cameleoni, iar ea e copacul în care ei se ascund și se joacă uneori.
Oare câți Km de leziuni a măsurat rigla de la medicină legală?
Odată ce decide să meargă la medicină legală, o femeie agresată se va confrunta cu situații inconfortabile, poate chiar traumatizante. Ea trebuie să se dezbrace în fața unei echipe de medici legiști și asistente pentru a fi examinată. Leziunile îi sunt măsurate cu o riglă și notate într-un certificat medico-legal. De la acest subiect, Cynthia Loris a realizat o lucrare : „Este corpul unei femei pe care am scris dimensiuni ale leziunilor luate dintr-un certificat medico-legal, iar colajul mai conține și carton pe care am aplicat pansament îmnuiat în rivanol. Astăzi, examinarea și eliberarea unui certificat medico-legal costă 38 de lei. Există femei care sunt supuse abuzului economic și nu își permit nici acești bani. Sunt situații în care ele cerșesc această sumă ca să poată obțină certificatul.”
Potrivit unui sondaj Eurobarometru din 2016, doar 22% dintre români sunt informați despre existența serviciilor pentru victimele violenței domestice. Conform datelor de la Serviciul de Medicină Legală Sibiu, 117 femei victime ale violenței domestice au solicitat un certificat medico-legal în cursul acestui an.
55% dintre români consideră că actul sexual fără consimțământ este justificat în anumite situații. 1 din 4 femei din România a fost agresată fizic sau sexual de partenerul său cel puțin o dată în viață, iar 75% dintre aceste cazuri nu au fost raportate (studiul FRA, 2014)
33% dintre români sunt de părere că nu ar trebui să fie în afara legii controlul asupra partenerei/partenerului prin interzicerea contactării familiei sau prietenilor, prin privarea accesului la bani sau prin confiscarea telefonului mobil sau a documentelor oficiale (Eurobarometrul 449, 2016).
50% dintre victimele violenței în familie își retrag plângerea prealabilă și doar 2% din plângerile prealabile se finalizează cu trimiterea în judecată. „Victimele criminalității ar trebui să fie protejate împotriva victimizării secundare și repetate, precum și împotriva intimidării și a răzbunării, să primească sprijin adecvat pentru a se facilita recuperarea lor și să beneficieze de un acces suficient la justiție.” (DIRECTIVA 2012/29/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN și A CONSILIULUI din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului).
A.L.E.G- sprijin pentru victimele violenței domestice
Expoziția de la Sibiu, „VIO și poveștile mamelor s̶i̶n̶g̶u̶r̶e̶ libere!” este parte a unei campanii ample demarată de A.L.E.G- Asociația pentru libertate și egalitate de gen.
„Prima parte a campaniei a fost „Spune-ne cum ai reușit”, a fost un apel la povești ale supraviețuitoarelor care există în jurul nostru, o acțiune susținută de artistul Dan Perjovschi. Am vrut să arătăm că cei din jur pot să vadă ce se întâmplă și să nu întoarcă capul. Pot să ajute. A doua acțiune și cea cu tradiție pentru noi a fost „Seara de veghe pentru martorele tăcute”, unde este vorba despre femeile ucise în acte de violență. Această acțiune a avut loc în 24 noiembrie în direct legătură cu Ziua Internațională împotriva violenței femeilor. Este una dintre acțiunile care ne aduce aproape de public. Trecătorii văd siluetele roșii în centrul Sibiului cu aceste povești și cu voluntari în jurul lor care îi îndeamnă să citească poveștile, să stea de vorbă și apoi să plece cu un pliant unde pot găsi ajutor dacă se află într-o astfel de situație. Este o modalitate prin care ajungem să ne apropiem de comunitate cu acest subiect al violenței domestice, lucru foarte important.
A treia parte a campaniei noastre, vine să conștientizeze prin artă. Este vorba de expoziția „VIO și poveștile mamelor s̶i̶n̶g̶u̶r̶e̶ libere!” realizată de Cynthia Loris. Sunt, de fapt, mamele care au reușit să se rupă din relația violentă și să le ofere copiilor lor siguranță și liniște. N-ar trebui condamnate pentru asta. Violența lasă traume chiar dacă nu ești victimă directă. N-ar tebui să ni se pară de preferat ca un copil să trăiască cu violență domestică decât să trăiască cu un singur părinte. E mesajul pe care îl transmite foarte bine această expoziție. Pentru că sunt lucrări care pornesc de la fapte reale, de la obiecte reale, de la jucăriile unor copii. Au această încărcătură personală. Violența de multe ori este ascunsă în spatele unor statistici. Pe când lucrările Cynthiei, aduc tocmai ceea ce uneori ne lipsește ca să ne atașăm de o cauză. Aduc acel element de realitate. Nu vorbim despre niște statistici, ci despre oameni adevărați care sunt în jurul nostru și pe care îi putem ajuta”, a declarat Camelia Proca, președinta Asociației pentru libertate și egalitate de gen (A.L.E.G)
Expoziția „VIO și poveștile mamelor s̶i̶n̶g̶u̶r̶e̶ libere!”nu a avut un vernisaj. Artista Cynthia Loris a ales să facă în schimb un finisaj pentru a închide cercul violenței domestice. Pentru a pune stop violenței asupra femeilor. Finisajul va avea loc astăzi, de la ora 16.00, Tn Turnul Sfatului. Expoziția mai poate fi vizitată până duminică, 10 decembrie, de Ziua Internațională a drepturilor Omului.
