Cel mai recent sondaj The Future of Business Survey – Global State of Small Business Report (iulie 2020), realizat de Facebook în colaborare cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și Banca Mondială arată că afacerile mici și mijlocii au fost grav afectate de măsurile aplicate la nivel mondial, din cauza pandemiei de COVID-19. Sondajul se bazează pe răspunsurile a 30 de mii de lideri de afaceri mici și mijlocii, activi în rețeaua Facebook, din mai mult de 50 de țări. Rezultatele arată că multe afaceri mici cu unul sau doi angajați s-au închis, alți antreprenori au redus la minimum cheltuielile, iar alții au fost nevoiți să facă concedieri. Revenirea e grea dar nu imposibilă spun tot antreprenorii care sunt optimiști pentru viitor, odată cu ridicarea restricțiilor. Calea de recuperare este extrem de incertă și mulți cu siguranță au nevoie de sprijin, atât de la stat, cât și de la cumpărătorul direct.
În contextul actual economic, am stat de vorbă cu Radu Hasan, CEO-ul companiei Smart Bill, cea mai de succes companie din domeniul cloud, care oferă servicii de facturare, gestiune și contabilitate primară. Datorită activității companiei, ei sunt mereu în legătură cu antreprenorii, iar în această perioadă au lansat și un barometru care contorizează situația afacerilor mici și mijlocii.

Cum a început anul la voi și cum v-ați adaptat schimbărilor odată cu pandemia?
Radu Hasan: Anul a început foarte bine, am început în forță. Într-adevăr, în momentul în care a început criza am resimțit o stagnare, nu am scăzut, dar prin comparație cu creșterile pe care le-am avut înainte, pot spune că a fost destul de puternică frâna pe care am primit-o. Din fericire, ne-am revenit. După vreo două luni, cu emoțiile aferente, am reușit să ne revenim pe trendul de creștere, cel mai probabil ajutați și de faptul că pandemia accelerează procesul de digitalizare. Atât al statului, cât și al firmelor. Cumva, ne-a și ajutat situația.
Aveți vreo colaborare cu statul?
Radu Hasan: Nu, nu avem, deși poate ar fi fost benefic să realizăm o colaborare prin care să ușurăm munca oamenilor. Avem, în modulul de contabilitate, o serie de funcționalități de depunere automată a cererilor, de preluare a recipiselor. Sunt făcute mai mult cu forța. Împinse pe tavă statului. Nu a fost vorba de o colaborare. Am ales noi să automatizăm anumite lucruri. Deși aparent există deschidere sau cel puțin dorință, practic nu s-a prea întâmplat nimic în ultimii ani pentru a ușura colaborarea statului cu IMM-urile. În ultimii ani s-au simțit nevoiți să grăbească procesul de digitalizare, apărând o serie de prevederi legislative care să reducă din birocrație.
Ați lansat barometrul SmartBill, instrument care măsoară în timp real ce se întâmplă cu IMM-urile în această perioadă, iar rezultatele pot fi văzute pe site-ul vostru de oricine.
Radu Hasan: Nu e chiar în timp real. Am putea să în publicăm și în acest mod, dar nu ar fi 100% precis. Ideea ne-a venit, de fapt, de la mai mulți clienți îngrijorați de propria afacere și neavând informații oficiale despre evoluția IMM-urilor. Voiau să știe cum merge economia, cum funcționează piața. Am găsit o soluție. Am format un eșantion de 20.000 de clienți, am anonimizat complet datele și am ales un indicator care arată evoluția cifrei de afaceri a companiilor acestui eșantion. La început s-a înregistrat o scădere masivă, în aprilie sesizând un declin de aproape 30% față de martie și față de anul precedent. În prezent, revenirea a fost destul de puternică odată cu ridicarea măsurilor impuse în timpul perioadei de carantină. Cifrele noastre arată ok în acest moment, nu suntem pe scenariul negru. Economia pare că își revine, cu excepția domeniilor puternic afectate, precum HoReCa, organizarea de evenimente unde situația e, din păcate, în continuare neplăcută. Rămâne de văzut cum va evolua pandemia, numerele arată din ce în ce mai îngrijorător în România. S-ar putea ca la un moment dat, autoritățile, deși sperăm că ar fi ultimul lucru pe care l-ar face fiind an electoral, să nu aibă de ales și să trebuiască să închidă iar parțial o parte din firme, o parte din activități. Cred că încă un an de zile vom trăi cu emoții.
Voi cum v-ați acomodat schimbărilor? Cu biroul de acasă?
Radu Hasan: Noi suntem obișnuiți cu modul acesta de muncă. Orice update pe care îl făceam aplicației, îl făceam de acasă. Îl făceam noaptea sau dimineața la ora 5 pentru a nu întrerupe activitatea clienților. Toți dispun de laptopuri. Nu era străin pentru angajați acest mod de lucru. A fost foarte simplu să ne mutăm acasă. Am făcut-o chiar cu o săptămână înainte de anunțarea stării de urgență. De atunci am preferat să muncim așa. Eu sunt singurul care vine la birou, singur pe 500 de metri pătrați. E un sentiment puțin ciudat.
S-a schimbat dinamica relației dintre tine și angajați o dată cu comunicarea la distanță? Sunteți mai puțin productivi?
Radu Hasan: La început mi s-a părut că productivitatea a fost mai crescută de acasă. Acum, în ultima perioadă, fiind și temperaturile mai ridicate și perioada concediilor, nu știu dacă aș mai putea spune același lucru. Nu pot să zic că am simțit, într-o primă fază o scădere a ritmului muncii. Poate că a fost și sentimentul acela de frică pe care toți l-am avut în perioada de incertitudine, care probabil te motivează să tragi mai tare. Noi am vrea să revenim și sunt colegi care își doresc foarte mult să revină la birou. Luăm în calcul varianta de a lucra pe ture. Numai jumătate din spațiul de la birou să fie ocupată. Nu am luat deocamdată nicio decizie, mai ales că cifrele au crescut îngrijorător și nu am vrut să ne expunem. Este un risc atât pentru angajați, cât și pentru afacere. Până la urmă, nu putem lăsa garda jos. Nimeni nu și-ar dori să fie mereu în carantină și să nu își mai poată duce nici copilul la grădiniță.
Ai menționat ulterior de nedumerirea IMM-urilor față de cifra de piață și alte astfel de aspecte. Cum ți s-a părut implicarea autorităților?
Radu Hasan: Una destul de deficitară, pe toate planurile. Nu numai pe plan economic. Nu cred că ar strica să aibă persoane mai pregătite pe partea de comunicare. Din punct de vedere al măsurilor luate, au fost măsuri foarte bune. Au fost măsuri bune, dar nu au știut cum să le comunice. Noi am avut o inițiativă imediat după impunerea stării de urgență, mai exact o petiție semnată de mii de persoane, pe care am trimis-o ulterior Guvernului pentru a lua anumite măsuri în ceea ce privește domeniul afacerilor. La o lună după, acestea au fost implementate în măsură de 80%. Multe erau de bun simț. Acum nu spun că a fost neapărat meritul nostru. Cu siguranță a ajutat faptul că am venit cu acel număr de semnături, primind și un răspuns oficial de la vicepremier. Ei au încercat să ia măsuri, dar unele au fost mai puțin bune sau ineficiente. Rămâne de văzut cum vor proceda în continuare. Pe partea de comunicare e loc de mult mai bine. Asta o știu cu certitudine.
Cum ai simțit că a reacționat comunitatea, pornind de la cea sibiană?
Radu Hasan: Sibiul e un exemplu pe partea de comunitate și civism. Putem fi mândri de orașul nostru pe partea asta. Eu, întâmplător, sunt și în boardul Fundației Comunitare și probabil este cunoscută inițiativa fundației de a strânge bani pentru echipamente medicale. A fost o mobilizare mult peste așteptări. S-au strâns mulți bani și repede. Noi și compania am fost printre primii care am contribuit. 35.000 de euro au fost parțial oferiți de companie și parțial de angajați, aceștia donând câte o parte din salariu. Pot să vă spun că avem colegi care au donat 100% din salariu, aceste sume fiind destul de considerabile când vorbim de domeniul IT. Reacția a fost foarte tare. A venit apoi inițiativa „Vă ajutăm din Sibiu’’, copiată ulterior de alte orașe din țară. Comunitatea a reacționat excelent. Până și din punctul de vedere al respectării măsurilor, Sibiul s-a comportat foarte bine.
Referitor la compania voastră, ai purtat discuții cu colegii tăi din board despre posibile scenarii dacă va fi mai greu, în următoare perioada? Reduceri de personal, de cheltuieli?
Radu Hasan: Nu am adus încă în discuție astfel de aspecte. Noi avem în momentul de față și o rezervă foarte bună de bani, în comparație cu 99% din companiile din România, aș spune. În plus, produsul nostru fiind extrem de util, eficient și ieftin, vorbind de 5 euro pe lună, sumă care pentru o firmă, este o sumă infimă, oricât de mică ar fi firma. Ceea ce oferim cred că ar fi pe coada listei când vine vorba de ceea ce ai tăia. Probabil vor fi clienți care vor închide și care nu ne vor mai căuta. E un ciclu care se tot repetă, de închidere-deschidere a unei firme, pentru că firmele mici, în general, au o durată destul de mică de viață. Am văzut o creștere, dar nu destul de alarmantă, a firmelor care s-au închis. S-ar putea ca impactul mai mare să vină în lunile următoare. Poate s-ar putea să fi reușit să supraviețuiești câteva luni, dar să nu reușești 6 luni. Noi în loc să ne gândim ce reduceri să facem, ne-am pus în schimb problema: cum am putea să îi ajutăm pe clienți să supraviețuiască. Să le dăm o mână de ajutor. Ne-am folosit de resursa principală de care dispunem, numărul mare de clienți și am pus la dispoziție o serie de facilități care să-i ajute. Un modul de vouchere prin care puteai să vinzi servicii în avans. Am realizat, de asemenea, un parteneriat cu termene.ro prin care puteai fi notificat dacă unul din clienții tăi intra în insolvență sau are astfel de probleme, tu fiind înștiințat în timp real. Mulți antreprenori și-au susținut afacerile din proprii bani. Ceea ce nu e sustenabil pe termen prea lung. S-au închis și se vor mai închide firme. Orice criză naște și oportunități. De exemplu, comerțul electronic este acum o oportunitate foarte mare. Cred că s-a accelerat adopția plății cu cardul și a comenzilor online în România în ultimii ani. Un beneficiu pentru țara noastră aș spune, chiar dacă s-a făcut printr-o terapie șoc .
Acum că aveți un produs care stă bine pe piață, mai aveți alte idei de pus în practică?
Radu Hasan: Practic noi, în acest moment, dezvoltăm ecosistemul prin care sistemul nostru va elimina în proporție de 90% munca manuală existentă în cadrul firmelor. Dar mai e mult de muncă până atunci. Aplicația de contabilitatea pe care am lansat-o relativ recent, de 2-3 ani, abia acum ajunge la maturitate. În momentul în care va fi adoptată de tot mai multe birouri de contabilitate, va avea loc o schimbare în ceea ce privește circuitul actelor ce trebuie depuse.
Ai sfaturi pentru antreprenorii la început de drum?
Radu Hasan: Da. Un sfat ar fi să aibă un punct de focus. Să nu încerce să facă o sută de alte lucruri în paralel. Spre exemplu, noi ne-am deschis la început o firmă de curățenie în Timișoara, de care se ocupa o altă persoană. Nu avea nicio legătură cu pregătirea noastră. Ni se părea nouă o idee bună. A fost o mare greșeala. Am luat și o mașină în leasing, din banii pe care îi genera SmartBill. Firma de curățenie a dispărut peste noapte când a venit criza din 2008. Din toate contractele avute, 80% din ele s-au evaporat. Acesta ar fi un exemplu. Însă și pe partea de IT am încercat proiecte în paralel. Un alt lucru neinspirat. Având foarte puține resurse, e o mare aroganță și naivitate să ai impresia că le poți implementa pe toate la potențial maxim. E o regulă de aur pe care o respectăm și acum. Deși poate am fi avut bani și resurse să dezvoltăm alte software-uri în paralel sau să intrăm pe altă piață, am renunțat complet, pentru că potențialul de creștere este încă foarte mare. Apoi, legându-ne de ceea ce am spus mai înainte cu privire la bani, trebuie să vezi aceste sume ca cele care revin firmei și cele care îți revin ție. Mulți antreprenori îi confundă. Asta duce la frânarea creșterii. Dacă tu știi că ai un buget personal clar delimitat, în loc să îți atribui bani în plus, îi investești în firmă și lucrul acesta, în ani se vede. Comparativ cu situația în care tu trăiai pe picior mare. La un moment dat chiar a apărut un studiu în Statele Unite care compara rata de succes a companiei cu salariul CEO-ului. Cu cât era salariul acestuia mai mic, cu atât șansa de succes era mai mare. Viziunea ta e în acel moment pe termen lung, toate resursele mergând în acea direcție. Asta consider a fi, pe de-o parte, o regulă importantă, dar și o greșeală pe care am văzut-o la mulți antreprenori. Aceeași tentație am avut-o și noi. La un moment dat am avut intenția de a ne lua un anumit tip de mașini și mă bucur că nu am căzut pradă ispitei.
Te vezi implicat în politica locală în următorii ani?
Radu Hasan: Nu am de gând să intru în politică. Da, am contacte dintre membrii partidelor din oraș, îmi exprim părerea față de ei, dar nu vreau să intru în politică efectiv. Îi stimez pe cei care au făcut pasul spre politică, mi se par extrem de curajoși și sper să poată schimba ceva. Totuși, trebuie să ai obrazul gros pentru a face față tuturor lucrurilor care au loc în politică la acest moment. Cred, pe de altă parte că trebuie să dăm șanse și celor mai tineri, indiferent că vorbim despre partide noi sau că fac parte de partide existente. Măcar încearcă să schimbe ceva. Să aducem o schimbare în mai bine. Prin încercări repetate. Nu prin a vota 30 de ani la rând același lucru.
Cum vezi viitorul pieței muncii, având în vedere că voi vă ocupați cu automatizarea unor procese care se fac în mod manual? Cum o vezi peste 20 de ani?
Radu Hasan: Peste 20 de ani cred că o să dispară foarte multe job-uri existente. Nu m-aș mira să dispară chiar și programatorii în forma actuală. Foarte multe lucruri se pot automatiza. Lucrul ăsta poate fi puțin înfiorător. Eu o văd totuși ca pe o oportunitate oferită oamenilor, ca fiecare să poată munci mai puțin și să se bucure mai mult de viață. O văd ca pe o schimbare la nivel global. Să ne imaginăm 5 milioane de șoferi de tir din Statele Unite care rămân fără loc de muncă peste noapte. Oamenii vor fi extrem de disperați. Ei cu familiile lor vor fi cei care vin la vot. Dacă nu le oferi un alt loc de muncă, o alternativă, s-ar putea să vină cineva care le promite anumite lucruri, trezindu-ne brusc cu conducători extremiști. Pe de altă parte, dacă lumea se va îndrepta către un universal basic income, către acel minimum necesar pentru a trăi și să te raportezi numai la ceea ce produc anumiți roboți, nu mi se pare o variantă favorabilă. Faptul că dispar job-uri nu e tocmai un lucru bun pentru omenire. Dacă aparatura muncește în locul nostru, nu ar trebui să beneficiem cumva toți de acest lucru? Această tranziție ar trebui gestionată eficient.
Ce ai simțit că ai redescoperit în timpul și după perioada de izolare obligatorie?
Radu Hasan: Da, am redescoperit că probabil nu mă bucuram de anumite lucruri simple sau de faptul că poți merge să înoți în bazin. Poate că că ne vom bucura mult mai mult de ele, revenind la viața normală. Apoi de cât de importantă e socializarea față în față, nu doar pe telefon. Probabil când o să ieșim la bere o să propun să lăsăm telefoanele într-o cutie.
*articolul face parte din ediția tipărită Capital Cultural nr. 23.
poți asculta discuția audio, needidată, pe Podcastul Capital Cultural.