Adunarea Nobel a Institutul Karolinska a decis luni, 4 octombrie, să acorde Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină din anul 2021, în comun, lui David Julius și Ardem Patapoutian pentru descoperirea receptorilor pentru temperatură și atingere.
”Abilitatea noastră de a simți căldura, frigul și atingerea este esențială pentru supraviețuire și stă la baza interacțiunii noastre cu lumea din jurul nostru. În viața noastră de zi cu zi luăm aceste senzații de la sine înțeles, dar cum sunt inițiate impulsurile nervoase, astfel încât temperatura și presiunea să poată fi percepute? Această întrebare a fost rezolvată de laureații Premiului Nobel din acest an”, scriu reprezentanții Adunării într-un comunicat oficial.
David Julius a folosit capsaicina, un compus înțepător din ardei iute care induce o senzație de arsură, pentru a identifica un senzor în terminațiile nervoase ale pielii care răspunde la căldură.
Ardem Patapoutian a folosit celule sensibile la presiune pentru a descoperi o nouă clasă de senzori care răspund stimulilor mecanici din piele și organelor interne.
Aceste descoperiri inovatoare au lansat activități intense de cercetare care au condus la o creștere rapidă a înțelegerii modului în care sistemul nostru nervos simte căldura, frigul și stimulii mecanici.
Laureații au identificat verigi lipsă critice în înțelegerea interacțiunii complexe dintre simțurile noastre și mediul înconjurător, transmite aceeași sursă.
Unul dintre marile mistere cu care se confruntă omenirea este întrebarea: Cum ne simțim mediul? Mecanismele care stau la baza simțurilor noastre ne-au declanșat curiozitatea de mii de ani. De exemplu, modul în care lumina este detectată de ochi, modul în care undele sonore ne afectează urechile interioare și modul în care diferiții compuși chimici interacționează cu receptorii din nas și din gură generând miros și gust . Avem și alte modalități de a percepe lumea din jurul nostru. Imaginați-vă că mergeți desculți pe un gazon într-o zi fierbinte de vară. Puteți simți căldura soarelui, mângâierea vântului și firele individuale de iarbă de sub picioare. Aceste impresii de temperatură, atingere și mișcare sunt esențiale pentru adaptarea noastră la mediul înconjurător în continuă schimbare.
”Descoperirile revoluționare ale canalelor TRPV1, TRPM8 și Piezo de către laureații Premiului Nobel din acest an ne-au permis să înțelegem cum căldura, frigul și forța mecanică pot iniția impulsurile nervoase care ne permit să percepem și să ne adaptăm la lumea din jurul nostru. Canalele TRP sunt esențiale pentru capacitatea noastră de a percepe temperatura. Canalul Piezo2 ne înzestrează cu simțul tactil și capacitatea de a simți poziția și mișcarea părților corpului nostru. Canalele TRP și Piezo contribuie, de asemenea, la numeroase funcții fiziologice suplimentare care depind de detectarea temperaturii sau a stimulilor mecanici. Cercetări intense în curs, care provin de la descoperirile acordate de Premiul Nobel din acest an, se concentrează pe elucidarea funcțiilor lor într-o varietate de procese fiziologice. Aceste cunoștințe sunt folosite pentru a dezvolta tratamente pentru o gamă largă de afecțiuni, inclusiv dureri cronice”, mai spun reprezentanții Adunării.
Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost primul anunţat, luni, 4 octombrie, de Adunarea Nobel de la Institutul Karolinska, din Solna, zona urbană Stockholm din Suedia. Marţi, 5 octombrie, va fi anunțat Premiul Nobel pentru Fizică. Miercuri, 6 octombrie, va fi anunţat Premiul Nobel pentru Chimie, iar Premiul Nobel pentru Literatură va fi anunţat, joi, 7 octombrie. Vineri, 8 octombrie va fi acordat Premiul Nobel pentru Pace, iar luni, 11 octombrie, va fi anunțat Premiul Sveriges Riksbank pentru Economie în memoria lui Alfred Nobel.
Primele Premii Nobel au fost anunţate la începutul secolului trecut, la 12 noiembrie 1901, iar ceremonia de decernare a fost la 10 decembrie 1901, la Stockholm.
Iniţiatorul Premiilor Nobel este magnatul industrial suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei. La vremea morţii sale, ”Imperiul Nobel” era format dintr-o reţea de aproape o sută de fabrici, suedezul fiind unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume. Nobel a întocmit, la 27 noiembrie 1895, un testament în care cerea ca toate fabricile sale să fie vândute şi banii încasaţi să fie plasaţi într-un depozit bancar. Dobânzile rezultate urmau să fie acordate în fiecare an ”celor care, în anul anterior, au făcut cele mai bune lucruri pentru umanitate”. El a insistat ca niciun considerent de naţionalitate, sex, religie să nu determine alegerea laureaţilor. Ca urmare a unor dificultăţi de succesiune, primele recompense au fost decernate în 1901.
