Comisia Europeană a deschis procedura de infringement împotriva României din cauza po­lu­ării și a defrișărilor masive. Asta înseamnă că, dacă nu ia măsurile cerute de autoritățile de la Bruxelles, România riscă să ajungă în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene și să plătească amenzi uriașe, care pot ajunge până la 400.000 de euro pe zi.


Țara noastră are la dispoziție două luni să arate Comi­siei Europene ce măsuri concrete vrea să ia pen­tru controlul poluării, în condițiile în care sunt pro­bleme grave în orașe precum București, Iași și Brașov.
La începutul lunii ianuarie, rețelele independente de monitorizare a calității aerului din Capitală au înregistrat depăşiri și de 700% pentru poluarea cu particule. Există și o explicație: poluarea aerului se resimte mult mai puternic în perioada iernii, când noxele rămân concentrate mai mult timp la nivelul solului.
Florin Mihălțan, unul dintre cei mai apreciaţi medici pneumologi din ţară și fost președinte al Societății Române de Pneumologie a explicat care este impactul poluării asupra sănătății, dar și ce măsuri ar trebui luate pentru a diminua efectele negative.

Cum a ajuns Bucureștiul în această situație dezastruoasă?

Florin Mihălțan: Regimul pluviometric scăzut (practic, nu am avut aproape deloc zăpadă, iar temperaturile au fost extrem de ridicate) și lipsa mișcării valurilor de aer au dus la această concentrație îngrijorătoare de pulberi și substanțe toxice care contribuie la efectul de seră, metan, nitrogenoxid și alți com­ponenți, și nu în ultimul rând, sumația cu parti­culele diesel. Particulele emise de maşinile diesel sunt foarte periculoase pentru sănătate. Riscul de a dezvolta cancer crește în cazul persoanelor expuse pe termen lung la aceste particule diesel.
Extrem de gravă este și poluarea cauzată de incinerarea gunoaielor. Sunt zeci de incineratoare care ard gunoaie amestecate, plastic, hârtie, cabluri și care generează în aer compuși chimici diferiți și foarte periculoși.
Da, faptul că nu reciclăm gunoiul menajer creează o problemă serioasă pentru că arderile acestea nu fac altceva decât să degaje suplimentar particule toxice pentru organismul uman. Dar să nu uităm nici de poluarea casnică. De exemplu, în gazele emanate de centralele termice individuale există zeci de poluanţi, iar despre acest lucru se vorbește foarte puțin.
Avem o multitudine de factori poluanţi în casă, începând de la prezenţa instalaţiilor vechi, până la o serie de deodorante sau substanţe de curăţare sau lustruire a mobilei pe care le folosim. Toate aceste recipiente desfăcute şi lăsate ulte­rior în debara, rămân factori poluanţi în casă, care pot să gene­reze consecinţe pe termen lung. Și mai există în anumite apar­tamente, radonul care se degajă din fundație și la care suntem expuși. Așadar, poluarea casnică împreună cu cea industrială pot duce la afecțiuni ale aparatului respirator și ale sistemului cardiovascular. Este important de ştiut că după expunerea la poluare, imunitatea organismului scade, iar riscul de infecţii respiratorii creşte.

© Jordan Beltran / Unsplash

Poluarea ne afectează și în spațiile închise. Totuşi, pentru interior au apărut pe piață mai multe soluţii care ajută la reducerea efectelor poluării. Cât de eficiente sunt purificatoarele de aer?
Florin Mihălțan: Se recomandă folosirea purificatoarelor și umidificatoarelor. Trebuie să fim însă atenți atunci când le alegem. De exemplu, este important ca purificatoarele să aibă filtre HEPA (Filtrul HEPA poate elimina aproximativ 99,9% din particulele de praf mai mari de 0,3 microni, de asemenea, pot curăța aerul de praf, polen și aproape toți poluanții prezenți în aer). Nu multă lume știe însă că cel mai curat aer este atunci când plouă, e cel mai bun moment să deschidem larg geamurile pentru tradiționala aerisire. Iată un sfat la îndemâna oricui!

Potrivit statisticilor, zeci de mii de oameni mor anual în România, din cauza poluării. Cum se determină dacă o afecțiune este într-adevăr efectul poluării?

Florin Mihălțan: În cazul țărilor care fac monitorizări zilnice ale acestor parametri, lucrurile sunt simple. În cadrul buletinelor meteo de la radio sau TV se raportează și nivelul mare de poluanți, astfel, se recomandă, în special persoanelor din categoriile de risc, evitarea ieșirii în acele zone foarte poluate. Plecând de la aceste semnale se fac legături stricte cu numărul de internări sau numărul de pacienți care sunt raportați cu diferite exacerbări de boli.
În România, aceste lucruri nu sunt evidente pentru că nu avem astfel de raportări oficiale zilnice, iar ceea ce vedem noi este doar estimativ, din punctul de vedere al numărului de cazuri internate. De exemplu, în această perioadă, în serviciile de boli respiratorii s-au internat foarte mulți pacienți cu emfizem, bronșită cronică obstructivă, astm în criză, ceea ce poate sugera că există o legătură cu nivelurile crescute ale poluării. Este puțin cunoscut faptul că un individ expus la poluare pierde din durata de supraviețuire 1 an și 8 luni. Pe lângă bolile clasice, precum emfizemul, bronșita cronică, astmul, expunerea la factori poluanți poate să ducă la agravări ale diabetului zaharat, accidente vasculare cerebrale, infarct miocardic și infecții respiratorii, în special pneumonii.
Există și o exacerbare a potențialelor alergii care se instalează și care induc și ele decompensări ale bolilor respiratorii. Expunerea la aer poluat în timpul sarcinii ar putea provoca diverse probleme, precum nașterea prematură, greutatea scăzută la naștere și probleme respiratorii ale copiilor.
Încălzirea globală la care asistăm, dar pe care politicienii și autoritățile nu par s-o ia în serios, reprezintă un mare pericol pentru generațiile viitoare.

Care sunt măsurile urgente care trebuie luate pentru a limita efectele poluării?

Florin Mihălțan: Combaterea poluării ține în primul rând de voința unei națiuni. În țări cu o populație foarte mare, precum China sau Pakistan, autoritățile au înțeles misiunea importantă pe care o au și își folosesc resursele pentru a atinge obiectivele de reducere a poluării, și au început bineînțeles cu industria. Există foarte mulți factori care pot fi decisivi, de la instalarea unor filtre performante și până la scoaterea acestei industrii din marile aglomerări urbane.
Există însă un aspect pe care tindem să-l ignorăm în România, odată cu despăduririle masive care s-au produs, nu mai avem acele perdele verzi. Iar Bucureștiul a pierdut o bună parte din suprafețele verzi. Totul se învârte în jurul acestor plămâni verzi, care ca suprafață, s-au redus foarte mult în capitală și în marile orașe.
Un aspect foarte important este legat și de educația popu­lației. E foarte important să luăm în considerare transportul alternativ, cu energie verde, dar și mașinile electrice și cele hibrid care ar trebui să înlocuiască mașinile diesel și pe benzină. Oamenii trebuie încurajați să folosească bicicleta, să meargă pe jos, dar, firește prin zone mai puțin poluate.
Extrem de importantă este participarea autorităților la un plan global de combatere a poluării. Există rapoarte care arată că în ultimii doi ani, numărul deceselor provocate de poluare a crescut cu aproape două milioane. Iar acest lucru spune foarte mult despre ceea ce nu facem.

Autor: Diana Joicaliuc

*articol apărut în Capital Cultural nr. 21