„Se spune că doi generali sârbo-bosniaci care se întorceau într-un Puch de pe frontal din Bosnia au făcut un popas la o fermă de vaci, din apropierea de Sokolac. Ferma o conducea un căpitan, căci fusese militarizată: laptele și carnea animalelor erau destinate aprovizionării armatei. După ce l-au trezit pe căpitan și i-au făcut câteva recomandări urgente privind administrarea fermei, unul dintre generali a prropus sau mai bine zis a hotărăt:
-Hai să dăm de mâncare vacilor.
-La ora asta? Protestă alt general, care considera umilitor și nedemn ca militari de un rang atât de înalt să se ocupe de asemenea treburi.
-Să afle și vacile că au sosit niște generali! Și nu vor ști dacă nu le dăm de mâncare, răspunse primul general, sigur că dorința lui se va împlini: el era cel care comanda și celălalt era obișnuit să-i dea ascultare.”
Fragment din cartea „ Fiica Estului”, pagina 183
Autor: Clara Usón
Editura: Polirom
Traducere din limba spaniolă şi note de Mariana Sipoş
Un roman despre Ana Mladić, fiica generalului care a schimbat chipul Europei.
Pentru „Fiica Estului”, Clara Usón primeşte Premiul Ciudad de Barcelona şi prestigiosul Premio de la Crítica, o recompensă literară acordată anual celui mai bun roman scris în limba spaniolă din întreaga lume.
Şase tineri, trei băieţi şi trei fete, stau de vorbă într-un McDonald’s din Moscova şi ajung la o dispută aprinsă despre naţionalism şi manipulare politică. Sînt studenţi din Belgrad şi se află în Rusia într-o excursie – un cadou de absolvire a facultăţii, înaintea examenelor finale. Excursia aceasta va schimba destinul uneia dintre fete: Ana Mladić, personaj inspirat din realitatea cea mai cruntă a fostei Iugoslavii, la începutul anilor ’90, în timpul războaielor sîrbo-croat şi sîrbo-bosniac. Ana nu este altcineva decît fiica generalului Ratko Mladić, pe care ea îl adoră şi îl consideră un adevărat erou al Serbiei, dar care avea să fie repede cunoscut în toată lumea ca „măcelarul din Balcani” şi judecat la Haga pentru crime de război. Romanul „Fiica Estului”, care are în centru destinul tragic al Anei, a trezit un interes enorm, căci pare aproape de necrezut cum a reuşit o tînără scriitoare din Spania să se documenteze la faţa locului, să înţeleagă şi să recreeze istoria – veche sau recentă – a unei regiuni din Europa ce pare uneori de neînţeles chiar şi pentru istorici.
„Fiica Estului e un text hibrid, unde realitatea şi ficţiunea se întrepătrund indisociabil şi care trebuie citit ca o operă romanescă, nu ca un eseu ori o biografie.” (Clara Usón)
„Un melanj fascinant de istorie şi ficţiune, în care Clara Usón povesteşte extraordinara istorie a războiului din fosta Iugoslavie.” (Javier Cercas)
„Clara Usón uimeşte prin precizia şi ambiţia proiectului ei romanesc. Năzuinţe, gînduri, dialoguri, strigăte sau şoapte, nimic nu-i scapă, căci totul este recreat sub inspiraţia realului.” (Livres Hebdo)
