La prima vedere, Mare of Easttown e destul de asemănător cu alte seriale polițiste. Miniseria de 7 episoade este disponibilă pe HBO GO și se urmărește cu sufletul la gură de la un capăt la altul. Într-un orășel oarecare din Pennsylvania, cîteva fete tinere dispar, iar cadavrul unei alte tinere este descoperit la finalul primului episod. Poliția locală nu dă de urma primei fete dispărute, iar detectivul Mare Sheehan (Kate Winslet), care de obicei investighează mici găinării, furturi sau consum de droguri, e convinsă că nu are cum să dea de ea. Situația însă se complică în momentul în care intervine și o crimă, iar disparițiile se înmulțesc. Detectivul Colin Zabel (Evan Peters) vine în Easttown pentru a ajuta la anchetă. Deși Mare este suspendată (chiar și oamenii legii sînt oameni, adică pot comite infracțiuni), tot ea rezolvă cazul. Pînă la finalul celui de-al șaselea episod, spiritul de observație și curajul de care dă dovadă Mare o ajută să dezlege misterul disparițiilor și spectatorul află cine le-a răpit și sechestrat pe fete. E aproape sigur și cine a comis crima (de altfel există o mărturisire în acest sens), iar Mare pleacă să îl aresteze pe ucigaș; dar atunci, la capătul penultimului episod, ceva m-a făcut să cred că era o pistă falsă și că vom asista în cele din urmă la o răsturnare de situație. Nu m-am înșelat: în ultimul episod al miniseriei se schimbă situația; și nu doar o dată, ci de două ori!

E apanajul filmelor polițiste să ne pună pe jar, să ne inducă în eroare, să ne lase să credem că aproape oricine ar fi putut comite crima. La fel cum este în buna tradiție a filmelor cu detectivi să ne facă să îndrăgim personajul principal, să îl urmăm necondiționat în aventura de capturare a vinovaților și să îi ținem pumnii în investigație. Dar Mare Sheehan nu este o superwoman și nici un James Bond feminin. Este anti-eroina perfectă. Cred că de-asta mi-a și plăcut așa de mult Mare of Easttown. Pentru că, pe lîngă trama polițistă, filmul are ceva în plus. Construiește o atmosferă specifică locului (cumva, chiar simți că ești în Pennsylvania; cronicarii de peste ocean laudă inclusiv dialectul și accentul est-american utilizate impecabil de englezoaica Kate Winslet), iar creatorul serialului (Brad Ingelsby) reușește să contureze un personaj complet și complex. Încet, din dezvăluiri dozate inteligent, Mare își etalează aspecte diverse și complementare ale personalității. E o femeie pe la 40 de ani, care o dă în bară pe toate planurile. Nu a fost o soție perfectă, nu este o fiică iubitoare, nu este nici o mamă bună. Pe plan sentimental nu se simte dispusă să se atașeze de cei doi bărbați care o curtează (detectivul Colin Zobel și Richard, un profesor de scriere creativă interpretat de Guy Pearce, fostul ei partener din Mildred Pierce). Nici un detectiv dedicat nu se poate spune că este. Pare a fi întruchiparea eșecului. Tatăl i s-a sinucis, iar fiul ei a recurs la același gest extrem. Pe umerii lui Mare Sheehan pare că apasă toată durerea lumii și că e însăși definiția suferinței. Colin face la un moment dat un joc de cuvinte care ilustrează perfect coșmarul pe care ea îl trăiește. Îi spune ”good night, Mare!” ceea ce ar putea la fel de bine să sune identic cu ”good nightmare”.

O cheamă de fapt Marianne. Mama ei, Helen Fahey (Jean Smart) îi spune o singură dată pe numele întreg. Nu numai că nu se înțeleg deloc, se și ceartă tot timpul. Stau în aceeași casă, căci Helen a venit să o ajute după ce a divorțat. Fostul soț locuiește practic în curtea din spate, într-o casă vecină. Cu fiica ei adolescentă nu se înțelege grozav și mai trăiește și cu spaima că va pierde custodia nepotului de 4 ani, care va ajunge în grija fostei partenere a fiului sinucis: o tînără care se luptă cu consumul de droguri. Nimic nu merge cum trebuie în viața lui Mare.

Mare nu e perfectă și tocmai asta o face perfectă. E reală, adevărată, autentică. În Easttown, toată lumea cunoaște pe toată lumea, și e imposibil să ai secrete într-o comunitate așa de mică. Orașul e învăluit într-un aer apăsător și ușor nostalgic, iar oamenii care trăiesc în Easttown și cu care interacționează Mare trăiesc aproape fiecare drame mai mici sau mai mari. Să fii detectiv aici înseamnă să te sune omul direct pe tine noaptea pe telefonul mobil dacă are o problemă, fără să mai apeleze la numărul secției de poliție. Să nu găsești o fată dispărută înseamnă să te ia la rost mama îngrijorată care ți-a mai și fost colegă de liceu. Mare nu mi-a lăsat impresia că își iubește meseria în mod deosebit. O face mai mult din datorie. De altfel personajul jucat de Kate Winslet spune la un moment dat că e polițist fiindcă tatăl ei a fost polițist și dacă el ar fi fost grăjdar ea ar fi devenit același lucru.

În Mare of Easttown, Kate Winslet e diamantul coroanei. Are un fel de a străluci fără să fie strălucitoare. Din contră. Mare curaj pentru această mare actriță să joace fără machiaj, cu haine normale și ținută neglijentă. Rădăcinile părului îi sînt nevopsite, uneori părul îi arată de parcă ar trebui neapărat spălat și te face să crezi că nu pierde prea mult timp în fața oglinzii. Tricourile și pantalonii de pijama pe care îi poartă prin casă, berea pe care o bea direct din sticlă, toate descriu exact o femeie ce are prea multe lucruri de făcut ca să mai fie atentă și la felul în care arată. În aproape fiecare cadru trage cu atîta sete dintr-o țigară electronică de parcă de asta ar depinde bunul mers al lumii. Rîde o singură dată din tot sufletul, după o ceremonie funerară unde proaspătul văduv se confesează audienței și spune că a avut o legătură amoroasă cu mama ei. În rest, e mai mereu încruntată și copleșită de probleme. Nu-i regret deloc buclele desăvîrșite și rochiile fabuloase din Titanic. La aproape 25 de ani distanță, Kate Winslet demonstrează în Mare of Easttown că și fără să își ascundă ridurile sau imperfecțiunile poate fi absolut minunată. O foarte bună actriță care știe să facă pasul înapoi pentru a aduce personajul în față.

*articol apărut inițial pe liternet.ro