Stau acasă. Merg acasă. Plec de-acasă. Acasă. Adverb de loc care semnifică domiciliul, spaţiul în care locuim. Uneori înseamnă şi locul natal.

Cu toţii căutăm o casă, o identitate şi un loc care să ne dea sentimentul de apartenenţă, să ne impună direcţia spre care ne îndreptăm.

Pentru familia Enache, acasă înseamnă un spaţiu deschis, mărginit de stuf. Se află pe lacul Văcăreşti din capitală, situat la doar patru kilometri de centrul oraşului. Adăpostul acestei familii este improvizat, nu are pereţi solizi, din cărămidă, ca la casele obişnuite – sînt pereţi de baracă. Trăiesc laolaltă cu tot felul de vietăţi: porci, porumbei şi alte zburătoare. Cei nouă copii nu merg la şcoală, dar ştiu care este preţul cu care se vînd sticlele, fierul vechi şi mai ales peştele. Se pricep de minune să îl prindă, căci se simt în elementul lor în apă şi înoată în lac cu agilitatea unor fiinţe amfibii. O duc greu; mama se străduieşte să le asigure hrana, iar tatăl lor e bolnav, însă ţine cu dinţii la „onoarea” lui; aceea de a-şi ţine odraslele lîngă el. A avut cîndva un loc de muncă respectabil, însă a ales să îşi crească copiii departe de civilizaţie. Cu toate riscurile ce implică o asemenea alegere: trăiesc în condiţii insalubre, nu au acces la educaţie sau la asistenţă medicală. Nu-i de mirare că Poliţia Locală şi angajaţii de la serviciile sociale ameninţă că îi duc la orfelinat.

Familia Enache este ceea ce se poate numi un „caz social”. Genul de familie de care ne aducem aminte de Paşti şi de Crăciun: asociaţiile caritabile le duc pachete cu alimente, apoi, ca şi cînd n-ar exista, nu mai ştim nimic de ei şi viaţa lor decurge la fel ca înainte. Norocul sau ghinionul familiei Enache (depinde din ce perspectivă privim lucrurile) a fost că locul unde îşi duceau traiul – Delta Văcăreşti – a devenit zonă protejată şi au fost nevoiţi să se mute la oraş. Atunci, viaţa lor s-a schimbat la 180 de grade.

Regizorul Radu Ciorniciuc, care este şi reporter, s-a apropiat de subiect cu intenţia iniţială de a face un reportaj. El a fost însă cucerit de ceea ce descoperea filmînd, a continuat să strîngă material vreme de patru ani, iar reportajul a devenit, pînă la urmă, film. Un film care documentează povestea acestei familii, obligată să îşi reconfigureze viaţa şi să se adapteze unei noi realităţi urbane. „Devastator de sincer şi emoţionant˝, scrie Film Threat despre Acasă, debutul lui Radu Ciorniciuc, distins cu Premiul Special al Juriului pentru imagine la Sundance şi cîştigător în 2020 la Festivalul Internaţional de Film Transilvania al Premiului Zilelor Filmului Românesc pentru secţiunea lungmetraj.

Monica Lăzurean Gorgan este producătorul documen­tarului Acasă. Mi-a spus că o parte din copiii familiei Enache se născuseră acolo, în mijlocul sălbăticiei urbane. Erau stăpînii acelui ecosistem: prindeau peşti cu mîinile goale, recunoşteau păsări, ştiau să trăiască în natură şi să se folosească de natură.

Noi nu mai locuim în natură, vizităm natura şi am uitat să trăim liber în mijlocul ei. Atunci cînd s-au mutat de acolo, cei mai mici dintre copiii familiei Enache aveau pentru prima oară de-a face cu rigorile unei civilizaţii. Noi, echipa din spatele filmului, nu am putut să observăm pasiv şi doar să asistăm cu camera de filmat la acest proces al integrării lor, şi am iniţiat un proiect social, menit să îi ajute să se adapteze. Radu Ciorniciuc a strîns în jurul familiei Enache o mînă de voluntari, de psihologi, doctori, asistenţi sociali. Monica Lăzurean Gorgan

Să transformi o casă în acasă nu e mereu un proces uşor de realizat. Însă e floare la ureche comparativ cu situaţia celor defavorizaţi de soartă şi care nu au un acoperiş deasupra capului. Noi, cînd vrem să dăm un suflu nou locuinţei noastre, urmăm îndemnul designerilor de interior şi… schimbăm perdelele. Există însă oameni care nici măcar nu se pot gîndi la perdele, pentru simplul motiv că nu au ferestre. De bine, de rău, familia Enache considera că Delta Văcăreşti e casa lor. Ştim cu toţii că desprinderea de mediul familiar pe care îl numim acasă şi mutarea în altă parte poate avea implicaţii profunde, indiferent unde am locuit înainte. La aceste implicaţii ne invită să reflectăm filmul „Acasă”.

Documentarul Acasă, my home este disponibil pe platforma HBO GO.

Sursă foto reprezentativă: hbogo.ro

*Articol publicat în numărul 30 al revistei Capital Cultural.