Sărbătoarea Crăciunului a fost o sursă de inspirație pentru cea mai mare parte a compozitorilor de muzică clasică. Aceștia fie s-au lăsat pătrunși de spiritul Crăciunului și au scris piese care au transmis starea de liniște și pace specifică, fie au reprimat cu totul sentimentul de bine și au exprimat disperare și tristețe.
Editorii de la classical-music.com au făcut o listă cu câțiva dintre cei mai cunoscuți compozitori și felul în care aceștia s-au lăsat influențați de spiritul Crăciunului.
Benjamin Britten, spre exemplu, este unul dintre compozitorii care au iubit această sărbătoare. În 1932, la vârsta de 19 ani, compozitorul a scris în jurnalul personal despre Crăciunul cu familia lui. L-a sărbătorit acasă, în Lowestoft, Suffolk, împreună cu membrii familiei. Unul dintre cadourile sale a fost poemul simfonic „Francesca da Rimini”, de la compozitorul și mentorul Frank Bridge. Britten a scris „A Ceremony of Carols”, pentru cor, pe drum, din Anglia spre America, în anul 1942. Deși perioada nu era una de pace și siguranță, compoziția lui Britten transmite exact aceste stări. „Este compozitorul ideal pentru a petrece această perioadă a sărbătorilor”, scriu editorii de la classical-music.com.
Richard Wagner a fost un alt compozitor care a iubit perioada Crăciunului. În 1870, Wagner a compus o piesă special pentru soția lui, Cosima, care își sărbătorea ziua de naștere în perioada sărbătorilor. Compoziția cu numele „Siegfried Idyll” a avut premiera în dimineața zilei de Crăciun, pe treptele vilei compozitorului. Dirijorul Hans Richter a cântat la trompetă, scriu editorii de la classical-music.com. Inițial, Wagner a dorit să păstreze piesa pentru el și familia lui dar, în 1878, din cauza unor probleme financiare, a vândut-o editorului B. Schott. A adaptat-o atunci la o orchestră fomată din 35 de interpreți, pentru a o vinde mai ușor. Inițial, piesa a fost scrisă pentru 13 interpreți.
Gustav Mahler este unul dintre compozitorii care au simțit mai puțin bucuria Crăciunului, „fiind într-o stare de izolație și disperare”, după cum scriu editorii classical-music.com. În 1886, aflat la Leipzig, Mahler i-a scris unui prieten că a petrecut „ajunul Crăciunului singur, din nou”, spunând că „toată lumea prin care este nevoit să hoinărească a fost ștearsă prin câteva lacrimi”. Simfonia scrisă de compozitorul „Das Lied von der Erde”/„Cântecul Pământului”, scrisă într-o perioadă dureroasă din viața compozitorului cuprinde o piesă numită, „Der Abschied”/„Rămas bun”, ce poate fi ascultată mai jos. Nu este o piesă care să trezească sentimentul de bucurie specific sărbătorii Crăciunului, dar transmite foarte bine starea de spirit a compozitorului pentru care editorii de la classical-music.com îl numesc „Scrooge”.
Frédéric Chopin se alătură și el listei compozitorilor care au simțit sărbătoarea Crăciunului. Chopin se pare că a găsit alinare în această perioadă a anului. Acest lucru se observă într-una din operele sale, „Scherzo in B minor, Op. 20”. După ce a plecat de tot din Polonia, țara sa natală, Chopin suferea de dorul familiei. Cu un viitor nesigur, „Scherzo” i-a oferit alinare, devenind o modalitate de exprimare a neliniștii sale sufletești. Predominând tema familiei, „Scherzo in B minor, Op. 20” poate fi o piesă extraordinară pentru perioada Crăciunului.
Compozitorul Felix Mendelssohn este și el un iubitor al Crăciunului. Mendelssohn s-a mutat la Berlin în noiembrie 1843 și a petrecut perioada de iarnă împreună cu o parte a familiei. În Ajunul Crăciunului i-a scris surorii sale Rebecka, care atunci locuia în Italia, că este „o perioadă extraordinară pentru a vorbi. Dacă aș putea să vorbesc cu tine și în realitate”. În ziua de Crăciun, a prezentat, la catedrala din Berlin, un nou psalm pe care l-a scris. Este vorba despre „Christmas”, 6 Sprüche, o piesă compusă în anul 1843 pentru corul catedralei din Berlin. Piesa a avut premiera în ziua de Crăciun, în anul 1843.