de Constanța Vintilă-Ghițulescu
Cartea Constanței Vintilă-Ghițulescu, Patimă şi desfătare – despre lucrurile mărunte ale vieţii cotidiene în societatea românească (1750–1860) este o istorie a lucrurilor mărunte, revelată de lectura caleidoscopică a documentelor din arhivele secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea.
”Rugăciunile, moaştele, prapurii, slujbele lucrează în folosul norodului, care aşteaptă şi invocă soluţii miraculoase. Nu este altfel nici în altă parte, nici nu poate fi altfel într-o epocă în care progresul nu-şi făcuse mai deloc simţită prezenţa şi cu atât mai puţin efectele sale benefice. La urma urmei, ce este acela progres? În nici un caz ceea ce ne imaginăm noi astăzi. De la epidemii la lăcuste, de la secetă la potop, toate îşi află mângâierea în ajutorul divin. Vodă Moruzi încearcă, în 1793, să combată seceta şi epidemia ce lovise vitele cu rugăciuni rostite în toată ţara, că doar se va îmblânzi Dumnezeu şi va aduce ploaie şi „va feri pe oameni şi pe vitele lor de boale“. Vodă Constantin Hangerli face apel la moaşte în primăvara lui 1798, când lăcustele încep să ameninţe recolta. Ispravnicului de la Focşani i secere să ia moaştele sfântului Mihail, şi împreună cu arhiereul locului, să meargă cu ele „pe la locurile ce vor fi lăcustele îngropate ca să se facă osfeştanii şi rugăciuni pentru izbăvire de acest rău.“
Constanța Vintilă-Ghițulescu
Cititorul este îndemnat de autoare să intre într-un joc inedit: beneficiarul unei cantități impresionante de informații istorice, poate să-și imagineze el însuși trecutul. De pildă, mirosurile care ieșeau din simigerii, din pitării și din cuhniile caselor boierești.
Gustul bucatelor, aromele condimentelor, culorile zaharicalelor. Textura mătăsurilor din care se croiau veșmintele orientale. Larma și muzica din bâlciuri și iarmaroace. Ziafeturile boierilor și petrecerile norodului. Atmosfera din cârciumi. Liniștea după-amiezilor petrecute de boieri pe sofale, într-o stare de dulce trândăveală. Duhorile și mizeria de pe ulițele târgurilor și ale capitalelor. Câinii. Roiurile de muște. Necurățenia din spitale șirâvna autorităților de a pune în bună rânduială măcar „umblătorile“. Peisajul înspăimântător al orașelor în care bântuie când holera, când ciuma. Vracii, „doftoroaiele“ și medicii. Leacurile șarlatanilor și medicamentele vândutede spițeri. Alaiurile mortuare și obiceiurile de înmormântare. Spaima în fața morții. Și încă multe alte tablouri și senzații care, recuperate din mii de pagini de manuscrise vechi, alcătuiesc o pasionantă istorie a vieții cotidiene românești.
