De la Sibiu spre Sebeș, la 28 de kilometri de Sibiu, la o altitudine de 446 – 485 metri față de nivelul mării, cu orientare sudică, pe un teren brun roșcat de pădure se întinde de-a lungul a 62,06 hectare domeniul viticol Apold. Acolo este produs an de an, din anul 2009 încoace, singurul vin originar din Sibiu, Gorgandin. Familia Barbu deține acest domeniu din 2007.
În căutarea unei povești cu gust aparte am plecat să o întâlnesc pe Mioara Barbu. În fața unui raft plin cu sticle închise la culoare, etichetele acestora mi-au atras atenția din prima. Cu ilustrațiile monocrome, cu puține detalii colorate pe fundal negru, sticlele de Riesling Italian, Pinot Gris, Muscat Ottonel, Traminer Aromatico, Sauvignon Blanc sau Roze de Apold – Madmoazela, se făleau de parcă știau și ele cât sunt de faimoase.
Am luat apoi loc în biroul familiei. Pe fundal se auzea un radio german. Voiam să aflu povestea care face ca vinul acesta să fie unul special. Domnul Barbu a început să-mi povestească, cu o țigară în mână: „În primul rând zona, care este recunoscută ca fiind deosebită din punct de vedere al solului argilos, care sincer nu se găsește în alte zone viticole din țară, și apoi altitudinea, clima și zilele senine. Aceste lucruri dau arealului Sebeș – Apold o unicitate în creșterea viței de vie, și, implicit în producerea vinului. Acum nu suntem și nici nu o să putem concura vreodată cu marile plantații de vinuri. Însă tocmai de aceea, vinul produs aici este unul specific și deosebit față de toate celelalte, chiar dacă soiurile sunt aceleași.” Istoria spune că în anul 1734 sub domnia lui Carol al VI-lea, a fost deportată în România populația germană cunoscută sub denumirea de Landler. Aceștia au recunoscut rapid potențialul viticol al solurilor terasate și au profitat de acest atu. „Apoi, odată cu epoca comunistă statul a naționalizat tot și au avut sute de hectare de la Apold, la Gârbova, la Dobârca, din zona Miercurea Sibiului”, continuă să povestească domnul Barbu. „Atunci, datorită solului acid a început și producția de vin spumant și, astfel, la Apold s-a făcut o șampanie foarte rară și deosebită. Tot datorită vinului bun, în acea perioadă, comuniștii au început să facă coniacul Dacia de la Apold, din acești struguri. Tot așa, foarte rar și foarte deosebit”, spune acesta.
Familia Barbu produce vin din anul 2009, după ce a demarat un proiect de reconversie al solurilor cu viță de vie începând cu 2007. „Primii cinci ani au trecut mai greu, dar apoi au început să apară primele producții. Acum via are opt ani, iar de doi ani vinificăm și îmbuteliem”, mărturisesc aceștia. Producția unui vin bun depinde în primul rând de oenolog, un artist al vinului, care va decide când trebuie culeși strugurii pentru a oferi aroma perfectă. După cules boabele se îndepărtează de pe ciorchine, se sortează, se storc, iar din nou oenologul va decide cât timp sau dacă va lăsa strugurii la macerație peliculară. Apoi, dependent de metoda și rețeta după care creează vinul, acesta se lasă la fermentat până se limpezește. Soiul strugurelui este însă decisiv, cel ce va stabili aroma finală.
Anul viitor, când Sibiul va purta titlul de Regiune Gastronomică Europeană, vinul Gorgandin va fi singurul reprezentant al unei podgorii de tradiție, Sebeș-Apold, care se întinde și pe teritoriul județului Sibiu. I-am întrebat pe soții Barbu ce fel de vinuri preferă românii, iar printre câteva răspunsuri pline de haz, aceștia mi-au explicat că românii nu au (încă) o cultură a vinului. Sau de fapt au una, aceea a vinului făcut acasă. „Proporția vinului făcut acasă este de 5 ori mai mare decât este cel cumpărat. Iar apoi avem boala asta să fie totul ieftin, ca în reclamele de la televizor. Diferența dintre un vin făcut acasă și unul de calitate achiziționat de la magazin este de la cer la pământ.” Apoi am înțeles că pentru a face o alegere bună în materie de vin trebuie să știi câteva secrete. În primul rând, trebuie să cunoaștem faptul că un vin alb de calitate va fi mereu îmbuteliat într-o sticlă închisă la culoare pentru a fi ferit cât de mult de lumină, iar prețul poate să difere pe aceste 3 trepte – 5 Euro, 10 Euro sau 50 de Euro. „La magazinele mari însă nu prea se găsesc vinuri de calitate. Eticheta, sticla și capișonul sunt cele trei elemente pe care le vezi primele și care influențează și prețul. Eticheta este un mod de a arăta clientului că vinul este bun”, îmi explică Mioara Barbu. „Când bei un vin bun nu trebuie să simți gustul de sulfiți, ci trebuie să simți aromele. Iar vinul alb trebuie să fie băut la temperatura de 8 – 10 grade Celsius”, mai spune aceasta.
Pentru anul următor familia Barbu pregătește evenimente și degustări împreună cu colegii de breaslă din județul Sibiu, dar și câteva evenimente speciale, printre care și zilele culesului de stuguri, unde participanții vor avea ocazia să își stoarcă singuri strugurii și să își facă apoi must.