Evenimente, rețete, întâlniri, tradiție, autorități, specialiști – sunt câteva din ingredientele care formează felul principal: Sibiu Regiune Gastronomică Europeană. Pentru ca totul să aibă gust, am vorbit cu cei care sunt responsabili de sarea și piperul anului ce urmează – bucătarii.
Chef Lorant Erdei, Lor.And
Noi, bucătarii, trebuie să educăm oamenii în domeniul culinar. Educația trebuie să o facem cu toții, dar în primul rând noi – dacă nu începem pe partea de bucătărie, nu va ajunge niciodată la clienți.
Sibiu Regiune Gastronomică Europeană va fi o bună oportunitate pentru a face acest lucru. Eu sunt și membru în Asociaţia Naţională a Bucătarilor şi Cofetarilor din Turism-România, iar acum ne organizăm să facem ceva frumos anul viitor. Totuși, să fii Regiunea Gastronomică Europeană e ceva, și o să aibă loc tot felul de evenimente interesante la anul. Deja am început cu Piața Transilvania, recomandăm producătorii locali, îmbunătățim microeconomia orașului sau a zonei, încurajăm oamenii să nu consume produse din supermarketuri. De ce să nu dai cu 1 leu mai mult și să mănânci mai sănătos. Suntem o echipă tânără și vrem ca Sibiul să fie renumit pe partea de gastronomie. Vrem să schimbăm mentalitatea bucătarilor de aici, să investim în tineret, să îi formăm în direcția cea potrivită. Vrem să schimbăm mentalitatea și direcția patronatelor care, de cele mai multe ori, sunt vinovate pentru involuția bucătăriei, pentru că limitează bucătarii într-un fel sau altul, nu îi lasă să fie liberi, să creeze, să încerce rețete noi, inovative. Noi avem nevoie de această libertate, pentru că fără această libertate nu putem crea. Bucătăria este o creație. Tot timpul trebuie să fii cu un pas în față, să știi cu ce să gătești, să încerci diferite ingrediente, combinații. Cam asta o să se întâmple în următorul an în Sibiu. Cum spun colegii mei: împreună suntem forța. Forța asta vom începe să o dezvoltăm.
Matild Gavrilă, manager La Cuptor
Pentru Sibiu, pentru restaurantele din acest oraș, Regiunea Gastronomică este o oportunitate majoră pentru a se afirma, și daca este vorba despre gastronomie, normal e să facă asta prin modul de preparare a alimentelor, a felurilor de mâncare specifice fiecărui restaurant în parte.
Acest eveniment important ar trebui să fie o provocare pentru fiecare restaurant. Așteptările sunt foarte ridicate, de aceea accentul ar trebui să fie pe calitatea produselor care o să ajungă pe mesele clienților. Sibienii, turiștii ar trebui să înțeleagă faptul că nu cantitatea contează, ci mâncarea sănătoasă, pe cât posibil de la producători locali, pentru a-i susține și pe aceștia. La cuptor, majoritatea a preparatelor sunt gătite lent, cu grijă, în cuptorul cu lemne, cum e și sloganul Să-ți tihnească masa, savoarea finală fiind dată de izul de foc de la lemne. Ideea asta ar fi, ca unele restaurante mai altfel, să fie etichetate, chiar premiate, pentru a se face totuși o diferență între restaurantul de tip fast food și unul care promovează sănătatea, calitatatea, disciplina și, ce e cel mai important, respectă clienții. Acest eveniment ar trebui să îi încurajeze și pe cei care sunt la început de drum, să îi sprijine, să îi promoveze pentru ceea ce fac, iar restaurantele ar trebui fiecare în parte să contribuie la crearea succesului acestui eveniment mare.
Marius Rafa, Pardon Cafe
Vizitarea unui oraș începe cu servirea mesei. Terminarea vizitei tot în jurul unei mese are loc. Turiștii tot timpul preferă mâncarea românească, locală.
Pe partea de băutură – la fel, își doresc vinuri locale, spirtoase locale, românești. Cred că mâncarea și socializarea sunt părți extrem de importante ale vieții. Încărcătura istorică îi aduce Sibiului un plus de valoare și ar trebui să dezvoltăm partea asta extraordinar de tare. Noi am început să facem schimbări în meniu și o să ne pregătim și pentru anul viitor cu câteva rețete reinterpretate și originale. Sunt ferm convins că putem dezvolta și rețetele noastre locale, nu trebuie neapărat să le reinterpretăm. Putem folosi peștele nostru, racii noștri, condimentele. Avem cu ce să ne lăudăm. Un turist ar trebui să plece dintr-un restaurant românesc cu o impresie extraordinară.
Ioan Bebeșelea, Syndicat Gourmet
Ce se întâmpla în 2019 nu e așa de important. Important este ce se va construi pentru următorii ani. Cum și 2007 a fost un an care a lăsat multe în urmă, și 2019 trebuie să fie la fel.
Nu mă interesează pentru 2019 festivaluri și Ziua Corcodușului sau Ziua Micului, chestii de genul ăsta. Nu cred că acestea sunt primordiale, ci crearea unor sisteme între producători, comercianți, restaurante, consumatori. Ceva să unească, să existe un întreg. Să ne orientăm pe produse locale, pe consum local și pe redescoperirea gastronomiei locale. Asta cred că e important, legătura. 2019 o să treacă, iar dacă o să fie centrat doar pe festivaluri, nu o să se întâmple nimic. Autoritățile trebuie să se orienteze spre producători. Aceștia au nevoie de consultanță, de ajutor, pentru a putea vinde restaurantelor ce produc. Foarte mulți producători sunt speriați de ce înseamnă hârtii, chit că nu mai este așa complicat ca acum 10 ani. Toată lumea are de pierdut, pentru că majoritatea restaurantelor se feresc dacă nu sunt hârtii. Asta aștept eu cel mai mult – un mod de lucru unde se încurajează cu adevărat producătorii locali mici.
Chef Liviu Balinț, brand ambasador Podravka
Țin să felicit sibienii pentru faptul că vor fi Regiune Gastonomică Europeană, nu este un lucru mic (…), privit prin prisma celor care au râvnit la această oportunitate fantastică de a-și face cunoscut orașul prin mâncare și locurile minunate de care sunt înconjurați.
Ne mândrim cu Sibiul în lume, varietatea gastronomică a zonei trebuie pusă în valoare, prospețimea și gustul preparatelor să-i cucerească definitiv pe cei sceptici, care spun că România nu are o bucătarie proprie. Faptul că un oraș din țara noastră a fost ales Regiune Gastonomică Europeană, spune multe despre potențialul și bogățiile pe care le găsim la km 0! Am și un motto personal în care cred cu tărie: Mâncarea unește oamenii, îi ajută să socializeze și creează legături puternice între aceștia.
Marius Urian, La Turn – Mediaș
În 2019 văd o întoarcere la origini, la ce e al nostru. După revoluție a fost o modă a pizzeriilor. Era firească curiozitatea pentru tot ce înseamnă străin, ce era dincolo de granițe. Astăzi avem restaurante libaneze sau cu specific japonez, indian. Nu e neapărat rău, dar pentru a nu ne pierde identitatea, trebuie să ne întoarcem și la ceea ce înseamnă bucătăria românească. Aici trebuie să găsim soluția de a reînvia rețete vechi, pe care le cunoaștem de la bunici, părinți, vecini și să le gătim într-o tehnică nouă, cu o prezentare modernă. Avem multe lucruri pe care nu îndrăznim să le redescoperim, să le oferim oaspeților. Un exemplu este afumătura. Bătrânii noștri ziceau că pentru fum este bun doar lemnul de rod. Mâncarea mea preferată este tocana de cocoș de casă, cu salată de ardei copt. Nu înțeleg de ce lumea nu comandă tocană de berbecuț și comandă paste cu fructe de mare. Pe de altă parte, mâncarea nu înseamnă doar carne. Bunica mea face niște plăcinte cu păsat (porumb zdrobit) extraordinar de bune. Mai avem și lichiul cu ceapă, varză sau cartofi. Asta îmi doresc eu pentru 2019. Mâncare românească.
Cover Foto: Gabriela Cuzepan
Text: Elena Călinescu, Monika Tompos
