Cristian Cismaru e unul dintre oamenii care se întoarce spre sat cu respect și responsabilitate. „Am fost foarte mult timp prin sate. Îmi plac poveștile cu oameni buni care au ce să arate”. De la tururi turistice prin oraș cât era liceean, în timp, spiritul de explorator și pasiunea pentru poveștile și tradițiile din inima rurală a României, l-au îndemnat să fondeze o agenție de turism alternativ. Reky Travel, agenția deschisă în Sibiu la începutul anilor 2000 este o afacere de familie, pe care a dezvoltat-o împreună cu soția sa – Iuliana. „Când ești în sat vrei să vezi lucruri faine, care să-ți placă și ție. Asta e pasiunea mea, să văd cum omul influențează natura, dar și natura influențează înapoi omul, cum arată acele spații (n. a. rurale), să le găsesc poveștile…”
Numele antreprenorului Cristian Cismaru este însă mult mai cunoscut datorită Asociației My Transylvania, care din 2008 organizează o varietate de evenimente de cultură gastronomică și tururi de turism alternativ prin satele cuprinse de regiunea dintre Sibiu, Agnita și Sighișoara. O premieră în România, evenimente ca Transilvanian Brunch, Picnic în Cindrel, Cină în natură, Electric Camping, Flavours and Sounds of Transylvania sau Transilvania Gastronomică, ce îmbină cultura cu gastronomia într-o atmosferă destinsă îi îmbie pe turiștii români și străini cu peisaje rustice.
Cristian Cismaru, președintele Asociației My Transylvania
„Esența a ce facem noi e să promovăm zonele rurale și să urmărim cum avem impact asupra satului și asupra vizitatorilor”, îmi povestește Cristian, subliniind necesitatea de a le oferi sătenilor o perspectivă economică. „Dacă mergi în sat, prin consum susții micii producători, care involuntar susțin consumul de diversitate locală – se asigură că soiurile și rețetele vechi, tot ce e vechi – nu se standardizează cu produse din magazine. Apoi, dacă îi ajuți pe micii producători, ei, la rândul lor, au grijă de peisajul cultural – de cum arată satele între sate. Ca să rămână în sat, le trebuie un venit suplimentar. Și atunci, prin evenimente doar se atrage atenția, dar ei trebuie să înțeleagă că pot face alte activități: să plimbe turiștii cu căruța, să organizeze un picnic, să colaboreze cu un restaurant etc.
Cristian îmi spune că așteaptă să vadă rotițele schimbării de gândire și la vizitatorii care ajung în sate. „Îmi doresc să simtă România asta faină din afara asfaltului. Noi, cei din Europa de Est, avem o problemă cu asumarea identității. Lumea se rușinează de origini, însă nu poți să fii altceva decât ești. De la vizitatori, mă mai aștept să devină atenți la problemele satului și poate chiar să devină activi, în satul bunicilor sau altundeva.”
Vorbește metodic și strategic despre activitățile asociației și nevoia de continuitate în munca sa. Din călătoriile prin sate, Cristian și-a dat seama că sătenii și românii, în general, nu conștientizează bogăția și varietatea resurselor locale. „Trăim în paradis. Avem această diversitate naturală – de la munte la zona colinară, la lacuri sărate… Bucătăria e foarte diversă. Sunt 11 influențe culturale diferite și o bogăție de rețete diferite pe care nu le mai găsești în altă parte. Este important și gustul produselor din România, comparate cu alte regiuni de pe glob. Gustul e exact așa cum trebuie, pentru că agricultura se practică la scară mică, iar plantele sau animalele nu sunt forțate să crească.” De aceea, de multe ori, nota atractivă a bufetului și bucatelor preparate, servite într-un spațiu pitoresc, le deschide o nouă perspectivă atât turiștilor, cât și sătenilor. De la „nu avem nimic”, în capul lor apar întrebări despre valorificarea resurselor oferite de acel teritoriu.
Cu expertiză în domeniul turismului alternativ și a culturii gastronomice, Cristian Cismaru este unul dintre acei oameni „tehnici” care au fost invitați să participe cu sugestii și idei la scrierea dosarului de candidatură Sibiu Regiune Gastronomică Europeană (SRGE). Cu referire la titlul deținut de Sibiu în 2019, Cismaru subliniază importanța faptului că există deja numeroase inițiative pe scară largă, comparativ cu alte județe: „Eu nu cred că rezultatele o să se vadă în 2019, ci peste câțiva ani, și atunci vom avea într-adevăr rol de exemplu. Titlul e doar un simbol pentru oameni, dar funcționează deja și nu mai poate fi oprit, ca o locomotivă. Evident că este important ca programul să fie vizibil, dar schimbările se vor vedea la oamenii locului. Nu trebuie să vină niște turiști să valideze ceva.”
Cu accent pe educație și dezvoltare, în 2019, Asociația My Transylvania și Cristian Cismaru vor da curs unui șir de inițiative și proiecte prin programul SRGE. „Nu cu scopul de a mânca mai mult, ci în ideea de a pune mâna și a educa mai mult oamenii”, zâmbește acesta. Programul complex, pe lângă evenimentele obișnuite ale Asociației, va extinde componenta culturală a proiectelor prin ateliere și evenimente educative. Festivalul Transilvania Gastronomică se va transforma într-un simpozion educativ cu masterclass-uri și evenimente care să ofere celor implicați o perspectivă despre gastronomia din întreaga țară. În plus, în 2019, brunch-urile transilvănene (Transylvanian Brunch), care au ajuns deja anul acesta în Oltenia și Muntenia, se vor extinde în cât mai multe regiuni din țară (Dobrogea, zona de nord a Transilvaniei, Maramureș).
„Văd titlul de Regiune Gastronomică Europeană pentru Sibiu o șansă mai bună de educație și dezvoltare”, afirmă Cristian Cismaru. „Tot ce înveți și tot ce dezvolți acum e ca o sămânță, o să crească și o să facă rod mai încolo. Chiar dacă etapa la care suntem e incipientă, e bine să învățăm. Facem pași mici, care o să se vadă într-o zi.”
foto: Gabriela Cuzepan
*articol apărut în Capital Cultural 13, ediția tipărită
