De cele mai multe ori, atunci când un artist reușește să impresioneze prin talentul lui, se întâmplă să îi fie atribuite caracteristici, povești de viață sau chiar imagini care să nu aibă nicio legătură cu realitatea sau persoana artistului respectiv. Toate acestea devin parte a personalității lui, iar lucrurile tind să devină „forțate” mai ales după moartea artistului.
Pornind de la această idee, curatorii Marie-Pauline Martin și Colin Lemoine au gândit o expoziție pe tema mitului creat în jurul personalității compozitorului german Ludwig Van Beethoven. Expoziția se numește „Ludwig van: Le Mythe Beethoven”/„Ludwig van: Mitul Beethoven” și a fost deschisă la Filarmonica din Paris, Franța.
„Mitul lui Beethoven cuprinde toate genurile artistice, trecând dincolo de granițele culturale și geografice, fiind, în același timp, un simbol în aceste timpuri schimbătoare”, scriu reprezentanții instituției pe site-ul de prezentare.
Expoziția nu este, însă, centrată doar pe opera artistului german. Imaginea artistului trece dincolo de muzica pe care a compus-o, fiind încă folosită în varii forme artistice. Curatorii au încercat să surprindă modul în care „mitul” compozitorului și-a făcut loc în viața artistică, socială, politică și religioasă de după data morții sale, anul 1827.
Punctul de plecare al expoziției îl reprezintă anul morții artistului, considerat de Colin Lemoine, unul dintre curatori, „anul zero al modernității”. Acesta a declarat, citat de editorii de la agenția EFE, că de atunci, imaginea lui Beethoven a reprezentat un totem pentru mulți artiști în căutarea inspirației. Într-o așa măsură încât, la trei ani de la moartea sa, Ludwig van Beethoven era deja considerat profet.
Coperta unei reviste expuse în cadrul expoziției. Sursă foto: The Guardian
Potrivit editorilor de la The Guardian, expoziția arată cum imaginea lui Beethoven a fost folosită și în politică. „Îl va opri Beethoven pe Hitler?” se întrebau editorii revistei The Etude, în 1941 (foto, sus). Revista este agățată pe un perete alături de un ecran ce arată ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice din Berlin, 1936, la care participă și Hitler, pe un fundal musical cu „Oda bucuriei”.
Una dintre sculpturile ce îl înfățișează pe Beethoven, din cadrul expoziției „Mitul lui Beethoven”, Paris, Franța. Sursă foto: www.efe.com
În cadrul aceleiași expoziții este expusă o hartă interactivă a lumii unde vizitatorii pot căuta monumente ale lui Beethoven, scrie The Guardian. De la primul monument ridicat în cinstea lui Beethoven, în 1845, acestea au apărut în multe țări importante, mai puțin în Marea Britanie. Potrivit aceleiași surse, există astfel de monumente în Germania, Austria, Mexic, iar mai nou în Naruto, Japan și Qingdao, China.
Într-una din camerele filarmonicii, vizitatorii pot urmări exponatele ascultând o sonată aparținând lui Beethoven, adaptată vremurilor noastre de cei de la Daft Punk.
„Fantoma lui Beethoven a urmărit ani de-a rândul artiștii, și continuă să o facă, îndeplinindu-și, de fiecare dată scopul. Acela de a atrage ochiul, urechea și mintea. Sperăm că vizitatorii vor avea parte de aceeași experiență”, scriu reprezentanții Filarmonicii în textul de prezentare al expoziției.
Expoziția „Ludwig van: Mitul Beethoven” va fi deschisă până la sfârșitul acestei luni.
Sursă foto reprezentativă: The Guardian
de Adela Cândea
