Sibiul și-a păstrat de-a lungul timpului recunoașterea internațională pentru apropierea sa de muzică, în special de acordurile clasice și romantice, tradiție înrădăcinată încă din secolul al XVI-lea când s-a fondat de către Heronymus Ostermayer una dintre primele școli europene de orgă. Arhivele orașului dețin partituri semnate de compozitori din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, iar începând cu anul 1774, la curtea guvernatorului Transilvaniei, Samuel Brukenthal, au fost inaugurate concerte susținute de o orchestră profesionistă. În 1792, la doar un an de la moartea lui Mozart, la Sibiu s-a audiat opera “Răpirea din serai”, iar în 1800, oratoriul “Creațiunea” de J. Haydn.

Poate cei mai mulți dintre noi am luat contact cu muzica clasică la orele de muzică de la școală, îndemnați de un profesor blând să ascultăm acordurile lui Strauss, Beethoven, Mozart, Tchaikovsky, Chopin, Vivaldi, Bach, Handel și mulți alții, la început cu o atitudine ludică și schimonosiri în încercarea noastră de a-l imita pe dirijor, pentru ca mai apoi să realizăm că muzica lor ne-a marcat profund sensibilitatea și creativitatea.

Însă v-ați întrebat vreodată care este rolul publicului în creația artistică? Suntem noi o parte integrantă a unui circuit energetic și în ce fel influențăm prestația artiștilor? Aceasta a fost provocarea pe care tânăra prim-flautistă de la Filamonica de Stat Sibiu, Lidia Marina, a lansat-o publicului sibian la prima întâlnire ce a avut loc pe 27 februarie, la Librăria Humanitas. De-a lungul anilor, Lidia Marina a susținut concerte în România, Germania, Italia, Franța, Elveția și a avut ocazia de-a se perfecționa cu flautiști de talie internațională precum Heidi Indermühle, Andrea Kollé, Emily Beynon, Arife Gülsen Tatu, Verena Bosshart și Christian Studler. Aceasta este de asemenea membră a ansamblului de muzică contemporană “Icon Arts” și profesoară de flaut la Liceul de Artă din Sibiu.

Lidia-Marina-Humanitas1

Flautista Lidia Marina în dialog cu publicul

Întâlnirea a constat în două părți: audierea unor fragmente pentru flaut din Les Folies d`Espagne de Marin Marais, Fantezia nr. 2 de Georg Philipp Telemann, Syrinx de Claude Debussy, Variatiuni pe o temă de Rossini de Federic Chopin, iar în partea a doua – discuții despre rolul publicului în creația artistică. Cei care au răspuns invitației la această provocare au fost atât muzicieni, cât și iubitori ai muzicii clasice ce s-au declarat încântați de o astfel de inițiativă în orașul lor. Printr-un astfel de eveniment, care pune accent pe interacțiunea dincolo de cadrul formal, se crează un spațiu de apropiere ce încurajează și mobilizează mai multe grupe de vârste, în special tinerii.

”Publicul are un rol foarte important pentru noi, artiștii. Prin simpla prezență, publicul concretizează actul artistic, care altfel ar rămâne doar la stadiul de iluzie. Tocmai pentru acel moment ne pregătim, studiem intens atâția ani și investim pasiune”, afirmă Lidia despre rolul publicului în viața artistului și în actul muzical. Artiștii se pregătesc intens pentru întâlnirea cu publicul și își proiectează așteptările și trăirile pentru acel moment în care cele trei componente se întâlnesc: artistul, muzica și publicul. De aceeași importanță ca talentul, geniul și originalitatea creatoare sunt, după părerea multor gânditori, studiul, munca, încercările și erorile, disciplina.

Muzica clasică poate ar trebui să se adreseze unui public mult mai variat și sub diferite forme.

Lidia Marina vorbește despre cum a luat naștere această inițiativă: ”Dorința mea a fost să aduc publicul mai aproape de noi, muzicienii, să îl cunosc, nu numai prin muzică, ci și prin discuții libere. Pentru România, Sibiul este un oraș receptiv la muzica clasică, fapt reflectat prin publicul fidel de la Filarmonică. Pe de alta parte, eu consider că muzica clasică poate ar trebui să se adreseze unui public mult mai variat și sub diferite forme. Ceea ce doresc eu să fac este să creez prin muzică și dialog o atmosferă relaxantă și familiară care să încurajeze publicul să își exprime propriile idei.”

Lidia-Marina-Humanitas (2)

”În afară, muzica clasică este mai apreciată, mai înrădăcinată în cultura acelor țări, are o tradiție și este păstrată, pe când la noi acest lucru lipsește”, ne mărturisește Lidia. ”Consider că inovația și implicarea publicului de la un rol pasiv la unul activ poate aduce o schimbare majoră și poate contribui la dezvoltarea conceptului de muzică clasică și în România”, susține flautista. Am putea afirma că acea ”schimbare majoră” ține de managementul în domeniul muzicii clasice, însă se poate materializa treptat și prin astfel de inițiative ale artiștilor din varii domenii, în încercarea lor de se apropia de public, de a-l spori și fideliza. Chiar dacă muzicianul operează cu imaginea, structura și ideea în momentul creației artistice, acesta nu trebuie să rămână la nivelul abstract, ci să deschidă un cadru pentru relaționare și interacțiune.

 de Mădălina Panduru