„Eu cred că după ce se termină festivalul, fiecare copil ar trebui să îi scrie o scrisoare Ministrului Culturii și să îi spună că aici e nevoie de un cinematograf adevărat, că orașul are nevoie de săli de cinema.”
Cum ar fi fost să primească Ministrul Culturii câteva mii de scrisori, de la tot atâția copii care, anul acesta, au participat la Astra Film Junior? E întrebarea cu care am plecat în gând după prima seară de festival. Iar cea care a vorbit despre nevoia orașului de a avea săli adevărate unde să fie proiectate documentarele din cadrul Astra Film Festival, a fost Ally Derks- fondatoarea International Documentary Film Festival Amsterdam (IDFA), pe care l-a condus până anul trecut.
Acum 30 de ani, când s-a hotărât să facă un festival de film documentar, a pornit cu gândul „de ce nu există și un Cannes al filmului documentar. Astăzi, Festivalul Internațional de Film Documentar de la Amsterdam a fost denumit chiar așa: „Cannes-ul filmului documentar”.
Ally Derks îmi spune că le-a trebuit 30 de ani ca să ajungă la performanța de azi: „În primul an am vândut 2000 de bilete, iar acum vindem 280 de mii de bilete. Dar cred că mai mult de atât nu va mai crește festivalul. E imposibil să mai crească pentru că nu mai avem săli de cinema disponibile. În timpul festivalului, proiectăm filme în toate cele 25 de săli de cinema din întreg orașul. Iar după festival, filmele sunt proiectate și în alte orașe din Olanda. De asemenea, călătorim mult și în alte țări, la diferite festivaluri. ”
Ally Derks a ajuns la Sibiu odată cu invitația de a face parte din juriul Festivalului Astra și a fost fascinată de istoria orașului. Bineînțeles că știa povestea lui Dracula, iar într-una din zile a și dat o fugă să vadă castelul. Dincolo de ospitalitatea cu care a fost primită de organizatorii festivalului, și pe care a ținut să o precizeze de fiecare dată, Ally Derks a fost impresionată de grupurile de copii care, în fiecare dimineață, traversau orașul încolonați, ca să ajungă la proiecțiile din cadrul Astra Film Junior.
„Am avut ocazia să văd multe filme interesante. Am văzut mulți regizori tineri în festival, ceea ce e fantastic. Însă ce m-a impresionat cel mai mult au fost mulțimile de copii pe care le-am văzut venind spre sălile de proiecție. Sunt mii de copii între 6 și 12 ani care ajung să vadă filmele de la Astra Film Junior. Eu cred că după ce se termină festivalul, fiecare copil ar trebui să îi scrie o scrisoare Ministrului Culturii și să îi spună că aici e nevoie de un cinematograf adevărat, că orașul are nevoie de săli de cinema. Că ei vor să aibă oportunitatea să învețe să facă documentare. Am aflat că aici nu sunt finanțări pentru filmele documentare, că nu sunt difuzate de televiziunile românești. Adică, aveți atâtea televiziuni, încât ați putea chiar să produceți voi filme pentru copiii între 6 și 12 ani. Bineînteles, nu uităm nici de publicul matur, care are ocazia să vadă în festival atâtea documentare importante. E esențial să aduci oamenii împreună, să vadă ce se întâmplă în lume. Este un schimb de politici culturale ceea ce reușeste să facă un festival. Eu cred că e nevoie de un canal de documentare românești, la voi în țară. ”
După 30 de ani de experiență în lumea filmului documentar, Ally Derks, spune că e nevoie ca tinerii regizori să iasă în lume cu filmele lor și are și câteva sfaturi: „Pregătește-te. Fă-ți temele. Când ai un film și vrei să participi cu el la un festival, fii foarte sigur la cel festival te duci, care e profilul lui. Când faci un film despre schimbarea climei, să fii sigur că Disney Channel nu il va difuza. Așa că fă-ți temele, află care e publicul tău țintă, ieși și cunoaște oameni…și binînțeles informațiile le găsești mult mai ușor astăzi, datorită internetului. E mult mai ușor decât acum 20 de ani.
Cred că astăzi, filmele documentare sunt luate în serios ca și cele de ficțiune. Puteți vedea cum festivaluri ca cel de la Cannes, Toronto, Veneția, care sunt dedicate filmului de ficțiune, prezintă acum și multe filme documentare.
Pentru mine, cea mai importantă parte nu este doar să văd un film documentar, ci discuția de după. De-asta festivalurile sunt grozave. Pentru că regizorii sunt acolo și poți discuta cu ei și, de asemenea, cu oamenii alături de care ai văzut filmul.
Ce înseamnă un film bun pentru mine? Întotdeauna e o întrebare dificilă. Cred că trebuie să fie un balans între formă și continut. Iar subiectul este, bineînțeles, cel mai important. Când eram mică ascultam povești la gramofon, acum poți să vezi atâtea filme la tv sau pe internet. Însă nu e doar despre ce vezi, ci și despre ce auzi. Sunetul este important, background-ul pe care l-a ales regizorul, sunt multe lucruri de care țin cont. O poveste bună înseamnă formă și conținut”, spune Ally Derks.
–––
Ally Derks şi-a început cariera ca organizator al „Festikon”, festival anual de film din Olanda. În 1998, a pus bazele Festivalului Internaţional de Film Documentar de la Amsterdam (IDFA), iar din 1989 este directorul festivalului. Derks a făcut selecţii pentru programe retrospective cu documentare din diverse ţări de pe glob. A făcut parte din juriile unor festivaluri precum cele de la Sundance, Cracovia şi Sankt Petersburg şi a obţinut multe premii pentru contribuţia sa la dezvoltarea cinema-ului documentar. Guvernul francez i-a înmânat în 2015 medalia „Ordinul Artelor şi Literelor” în grad de cavaler. În decembrie 2016, a primit prestigiosul „Pioneer Award” din partea „Asociaţiei Internaţionale a Documentariştilor”.
foto: Alberto Groșescu
