Aproape ca orice stat din secolul XXI, Polonia a strâns pe bocancii săi milenii de praf și i-a modelat după relieful și clima relațiilor interstatale și interculturale, poziționarea la granița dintre mai multe culturi (cum este în cazul Sileziei, de exemplu), marcând comunitatea. Ca un mozaic detașabil, puzzle-ul hărții i-a fost refăcut de nenumărate ori; configurate de război, localitățile i-au fost ruinate și reconstruite. O lupă curioasă scoate la iveală, destul de repede, crăpăturile și substanțele folosite la repararea ei. Precum în kintsugi, arta japoneză de a lipi cioburile cu lac amestecat cu aur, platină sau argint, care scoate în evidență prin ce a trecut obiectul, arhitectura poloneză arată fiecare moment de urcare și de coborâre care a contribuit la poziția ei din prezent – lider în absorbția fondurilor europene pentru cultură.
„Cele mai multe fonduri structurale pentru revitalizare au fost absorbite de către orașe mici, majoritatea din sud-estul Poloniei, o zonă considerată până acum provincială și inertă”.
După schimbarea regimului de guvernare, în 1989, polonezii și-au privit deopotrivă gârbovitele clădiri seculare și patrimoniul haotic, mai puțin estetic, din perioada comunismului. S-au gândit să exploateze la maximum resursele pe care le aveau, fără a uita de trendurile moderne, pendulând mereu între simbol și inovație. „Ducem o discuție vie despre conservarea clădirilor socialiste – unele dintre ele, cum ar fi Nowa Huta în complexul din Cracovia sau Pałac Nauki i Kultury din Varșovia, sunt proiecte grozave, fără îndoială, care încă sunt în uz. Altele, ca Hotel Forum din Cracovia, au găsit întrebuințări noi, ca tinere centre culturale independente. Din păcate, o mare parte din moștenirea socialistă încă așteaptă să fie îngrijită, fiind vorba de proiecte arhitecturale interesante”, a declarat Natalia Zarzecka, director al Centrului Cricoteka pentru documentarea artei lui Tadeusz Kantor din Cracovia (arhivă „muzeu”, galerie și centru de cercetare, unde se păstrează creații ale „artistului total” Tadeusz Kantor). Un rol deosebit în acest mecanism l-a jucat atragerea fondurilor UE, anul 2004 fiind un „boom al construcțiilor”. Referitor la acestea, Agnieszka Skieterska, directorul Institutului Polonez din București, a declarat: „rezultatele absorbției bune a fondurilor UE pentru cultură se văd în Polonia la fiecare pas. Cu 1,5 mld. euro din bani europeni am construit șase filarmonici și opere noi, și multe alte instituții mari de cultură. Acestea sunt lucruri spectaculoase, vizibile în orașe mari, precum Varșovia, Cracovia, Gdańsk, Szczecin. Însă și orașele mici arată din ce în ce mai bine, mulțumită renovării clădirilor de patrimoniu. De fapt, cele mai multe fonduri structurale pentru revitalizare au fost absorbite de către orașe mici, majoritatea din sud-estul Poloniei, o zonă considerată până acum provincială și inertă”.
Centrul Cricoteka pentru documentarea artei lui Tadeusz Kantor, Cracovia. Foto din cadrul expoziției „Polska. Arhitektura”: Marcin Czechowicz
Într-un timp scurt, au reușit să reabiliteze un număr impresionant de clădiri foarte variate și să pună pe hartă noi obiective, inclusiv cartiere de blocuri locative. Au organizat concursuri, apelând la specialiști de pe tot mapamondul, care au lucrat cot la cot cu cei autohtoni, cei din urmă aplicând, ulterior, cunoștințele obținute în proiecte mai mici. Astfel, s-au înființat sau au evoluat mai multe studiouri remarcabile, ca: JEMS Studio, nsMoonStudio, GRID sau KWK PROMES. „Însă, cel mai vizibil efect al investițiilor în infrastructura culturală (și nu numai) se vede în îmbunătățirea calității vieții în orașele în care astfel de investiții au avut loc: viața a devenit mai bună, mai comodă și mai bogată – centrele educaționale, instituțiile de cultură, stadioanele – toate acestea, mulțumită multifuncționalității lor, rămân locuri vii”, a completat Skieterska.
Printre clădirile care au înnoit fața Poloniei sunt: Poarta Ichot din Poznan, al cărei scop este transmiterea rolului jucat de insula Ostrów Tumski în formarea statalității poloneze, Clădirea de birouri Pixel 1, din același oraș, care deține certificatul internațional de calitate BREEAM (certificat de sustenabilitate), NOSPR – Orchestra Națională Simfonică a Radioului Polonez din Katowice – cu una dintre cele mai bune săli din lume din punctul de vedere al acusticii, Grădina de artă a regiunii Małopolska, Cracovia – centru cultural distins cu 18 premii pentru arhitectură ș.a. Pe fostul teren al unor mine de cărbune, la Katowice, a fost creat Noul Muzeu Silezian – un element al procesului de revitalizare a spațiilor post-industriale. Amplasarea sălilor principale de expoziție la subsol scoate în prim-plan tradiția minieră din zonă, care avea o „dimensiune simbolică” pentru localnici, un fel de „axis mundi”.
Filarmonica ”Mieczysława Karłowicza”, Szczecin. Foto din cadrul expoziției „Polska. Arhitektura”: Jarosław Syrek, Aeropix
Acestea și alte exemple (20 în total) sunt reunite în cadrul expoziției Polska. Arhitectura, care ajunge și la Sibiu, în cadrul FITS. Expoziția conține fotografii documentare, schițe și desene ale clădirilor, fiind completată de o poveste despre „emoția arhitecturii”, scrisă de prozatoarea Sylwia Chunik, și va fi deschisă pe toată durata festivalului, la Hotel Ibis. „Polska. Arhitectura” a fost realizată prin colaborarea dintre Ministerul Polonez al Afacerilor Externe și revista lunară „Architektura – murator”, iar curator este Ewa Porębska, redactorul-șef al revistei.
Pornind de la modelul de revitalizare a patrimoniului cultural polonez, în data de 15 iunie va fi organizată conferința „Construim cultura. Cum să-ți schimbi comunitatea cu bani europeni. Ingredientele succesului polonez”, unde Natalia Zarzecka și Magdalena Hajdysz, coordonator PR la Teatrul Shakespeare din Gdańsk, vor povesti cum au reușit să facă schimbări cu investiții UE. Conferința va fi urmată de un atelier practic și interactiv, susținut de Agata Etmanowicz, expert în domeniul fondurilor europene pentru infrastructura culturală, iar discuției i se vor alătura și alți experți. „Oameni care stau în spatele unor reușite spectaculoase în acest domeniu […] vor povesti cum transparența și buna organizare, obligatorie pentru utilizarea bună a fondurilor europene, devine un adevărat motor al proiectului. În fine, nu banii, ci oamenii, cu pasiunea și dedicarea lor, au construit acele instituții frumoase cu care, acum, ne putem lăuda. Asta e ce vrem să transmitem”, a conchis Agnieszka Skieterska.
[for English translation, click here]
