Scrie texte, regizează, face naveta între România și New York și reușește să atragă atenția prin spectacolele pe care le realizează. E interesat de educație, de implicarea tinerilor, de schimbare și crede că a investi în cultură este drumul sigur către o schimbare în bine. Anul acesta, în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, va avea loc premiera spectacolului #minor, în regia lui Bogdan Georgescu. Am vorbit despre trilogia din care face parte acest spectacol, despre teatrul documentar și nevoia de cunoaștere.

Se împlinește un an de când a avut loc premiera spectacolului ”Antisocial”, un spectacol cu mare succes și de impact. Cum vezi tu toată această perioadă? Cum l-au primit spectatorii? S-a schimbat ceva?

Bogdan Georgescu: Cred că cel mai important este faptul că am transformat, prin acest proiect, împreună cu Teatrul Național ”Radu Stanca” și Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu, spațiile de spectacol în locuri de dezbatere publică, în care lumea a venit, și-a exprimat părerea, și-au exprimat punctele de vedere, au ridicat probleme și întrebări, faptul că în urma turneului internațional am concretizat un manifest pentru dialog , l-am numit noi, o listă de propuneri, probleme ridicate de părinți și de copii, de către elevi, listă care este evident deschisă și la care se pot adăuga lucruri în continuare. În ceea ce privește schimbarea, nu cred că putem vorbi despre schimbare peste noapte, chiar dacă un an de zile pare mult, cred că lucrurile se întâmplă mult mai lent, schimbările se întâmplă mult mai lent și e normal să fie așa. Dacă se va întâmpla vreo schimbare, cele mai importante sunt cele care s-au întâmplat la nivelul individului, la nivelul omului la care am reușit să ajungem și care a rezonat cu demersul nostru.

Trilogia ”Cât de departe suntem de peșterile din care am ieșit?”, iată, se continuă cu un nou proiect de artă activă.

Bogdan Georgescu: Da, e un nou proiect de artă activă, tot o coproducție între Teatrul ”Radu Stanca” și Universitatea „Lucian Blaga”.  Se numește „#minor” și de data aceasta ne concentrăm mai mult pe educația părinților. În România, în continuare, mentalitatea este, „eu te-am făcut, eu te omor”, „unde dă tata, crește”, ”bătaia e ruptă din rai” iar faptul că în jurul acestor aspecte nu există o dezbatere și o discuție reală, faptul că nu există, sub nicio formă, o metodă de pregătire a părinților, de educare a părinților în ceea ce înseamnă a crește un tânăr adult, a avea o relație cu propriul copil și a-l pregăti pentru viață într-un fel care să nu fie abuziv la adresa lui, după care tot contextul social în care abuzurile asupra copiilor sunt în mare parte tolerate în România. Pe de altă parte, instituțiile care nu au instrumentele legale ca să își facă treaba și că partea aceasta de responsabilitate socială apare doar în campanii electorale sau când vrem să obținem ceva sau să manipulăm, sunt componentele a ceea ce urmează să vedeți în acest proiect, în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu.

#minor a venit ca o continuare firească a proiectului Antisocial sau ai gândit de la început trei părți?

Bogdan Georgescu: Inițial a fost ”Antisocial”, după care mi s-a propus o nouă colaborare, și pentru a putea construi o platformă de dezbatere, am pus această structură de trilogie prin care, pe de o parte, analizăm în primul relația profesor-elev-părinți, în al doilea relația părinți-copii și în cel de al treilea, relația individului cu el însuși și toată partea de lipsă a educației sexuale, a identității sexuale și a acestor componente care în România, din păcate, sunt aproape inexistente și pe lângă faptul că sunt inexistente, sunt unii care și protestează împotriva introducerii educației sexuale, a igienei și a educației pentru sănătate în programele școlare. Acesta se va constitui în cel de al treilea subiect al trilogiei, anul viitor. Ce-mi doresc foarte tare e ca anul viitor toate trei spectacolele să fie prezentate cumva împreună, pentru a obține această imagine a societății din care facem parte.

Când a început documentarea și ce tehnici ai folosit pentru ”#minor”?

Bogdan Georgescu: Documentarea a început undeva în lunile octombrie, noiembrie. Se întâmplau niște evenimente în România despre care nu vreau să divulg, dar există subiecte reale pe care se bazează „#minor”, la fel ca și „Antisocial”, pornește de la niște evenimente reale, care au avut loc în România, de data aceasta cu o mai mare vizibilitate media decât în cazul ”Antisocial” și cu mai mare impact, însă, și în acest caz, discuția nu a dus nicăieri. Nu s-a înțeles care e problema și unde ar trebui lucrat. Tehnicile de documentare pe care le-am folosit au fost pe de-o parte împreună cu performerii din spectacol, pornind de la biografiile lor și a mea și pe de altă parte, foarte multe materiale sunt materiale reale, documentare din mass-media online și TV și integrate ca ready-made-uri în spectacol.

Câți actori sunt în spectacol? Cum s-a făcut distribuția?

Bogdan Georgescu: Sunt cinci actori, studenți masteranzi ai Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu, Vladimir Petre, Gabriela Pîrlițeanu, Alexandru Udrea, Maria Șoilică și Claudiu Urse. Actorii i-am selectat în urma unui atelier de o săptămână în care am lucrat cu toți studenții Universității din Sibiu pe tehnici de artă activă, teatru politic și teatru documentar.

Cum te situezi tu în toată această lume a teatrului, ca regizor?

Bogdan Georgescu: Faptul că trăiesc și în New York și în România și că sunt între lumi îmi dă foarte multă deschidere, îmi dă o distanță de care am foarte multă nevoie pentru a avea o imagine de ansamblu și pentru a putea construi lucruri fără a fi covârșit de conținutul lor.

Pe lângă #minor ce proiecte ai, în perioada aceasta?

Bogdan Georgescu: Împreună cu Andreea Borțun o să construim un spectacol documentar pornind de la povestea lor de 10 ani de teatru, de festival de teatru din Alexandria, Festivalul Național de teatru tânăr ideo ideis. Asta pe de o parte. Pe de altă parte, aspectul orașelor mici care sunt complet private de orice eveniment cultural, de orice acces la cultură și educație alternativă și care ar fi posibilitățile de încurajare a acelor oameni la nivel local să aibă inițiative și să își organizeze propriile evenimente culturale și să nu aștepte de la centru pentru că știm că nu se va întâmpla niciodată.

A schimbat Festivalul de Teatru de la Sibiu, comunitatea de aici?

Bogdan Georgescu: Da, cred și cumva îmi pare rău că nu s-a întâmplat și în alte orașe și că lumea nu mizează mai mult pe acest aspect, că nu creditează mai mult cultura. Cultura,de cele mai multe ori, e văzută în termen de produs și de valoarea produsului respectiv și lipsește evident perspectiva. Faptul că lumea nu gândește pe termen lung și nu înțelege că a investi în cultură este o investiție pe termen lung și că dezvoltarea nu o să se întâmple peste noapte, nu o să apară a doua zi, nu o să ne îmbogățim cu toții dacă se investește în proiecte culturale. Însă Sibiul este dovada clară că toate celelalte orașe care n-au crezut în această variantă au greșit pentru că din păcate, e excepțional ce se întâmplă la Sibiu, dar mi-aș dori să se întâmple în mult mai multe orașe din România.