Este cunoscut publicului român în special pentru rolul din filmul „Închisoarea îngerilor”. A fost laureat cu premiul Oscar și de două ori cu Globul de Aur. Actorul și regizorul de teatru Tim Robbins vine pentru prima dată în România, în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, iar negocierile ca el să ajungă aici au durat vreo 5 ani. În 16 iunie, compania sa, The Actors Gang, va prezenta spectacolul „Visul unei nopți de vară”. Tim Robbins va susține o conferință specială în cadrul FITS. De asemenea, va primi și o stea pe Aleea Celebrităților. Înainte însă, noi l-am întrebat despre România, despre teatru, film și despre ce înseamnă aceste experiențe.

Cum găsiți România zilelelor noastre, pe lângă bine-cunoscuţii artiști, pe lângă marile personalități și percepțiaexotică” a multor americani: Nadia Comăneci, Ilie Năstase, Dracula sau Transilvania?

Am fost membru al juriului Festivalului de Film Berlinale 2013, care a acordat Ursul de Aur filmului românesc „Poziţia copilului”, un film măreţ. Vorbind cu un cuplu de artişti implicaţi în acel film, am ajuns să înțeleg pasiunea și măiestria profundă existentă în comunitatea românească de film. Deoarece nu am fost niciodată în România, sunt foarte interesat să vin și să întâlnesc artiști, actori și regizori care conduc conversația culturală din România.

Sunteți primul american onorat cu o stea pe Aleea Celebrităților din Sibiu. Ce semnificație are aceasta pentru dumneavoastră, ca artist?

Sunt plin de consideraţie faţă de Festivalul de la Sibiu, care mă onorează cu o stea pe Aleea Celebrităților. Sunt deosebit de mândru să fiu onorat în acest fel pentru munca depusă în teatrul internațional cu „The Actor’s Gang”. După turnee efectuate în 5 continente prin întreaga lume şi prin Europa, suntem peste măsură de încântaţi să venim în România și să jucăm „Visul unei nopți de vară”. Cu fiecare turneu, câştigăm experienţă şi învăţăm atât de mult despre piesa pe care o jucăm, prin spectatorii ei. Sunt sigur că publicul din România va insufla producției noastre o nouă energie și un nou sens.

Îmbinați mai multe sfere de activitate: teatru, film, pedagogie. Ce rol au jucat acestea de-a lungul carierei?

De-a lungul întregii mele cariere am considerat „The Actors Gang” și munca pe care o depun în teatru, o bază a mea, ceea ce mă motivează. Munca mea în teatru m-a ajutat să mă adaptez la capcanele și cursele succesului şi celebrităţii, reamintindu-mi în mod constant că munca este ceea ce este esenţial. „The Actor’s Gang” mi-a oferit întotdeauna un laborator, un atelier, în care să încerc noi idei, să experimentez, să testez limite. Mi-a permis, de asemenea, să eșuez în căutarea de noi modalități de a spune o poveste și să găsesc noi căi spre adevăr. Marea dezvoltare şi descoperire apare doar atunci când riști suficient pentru a eșua. Să am un loc sigur, teatrul, în cazul meu, a fost un cadou extraordinar în dezvoltarea mea ca scriitor și regizor. Și, desigur, euforia de a descoperi un nou adevăr. Am avut momente de claritate și de adevăr în munca mea cu ”The Actor’s Gang”; momente care radiază umanitate și har. Sunt, de asemenea, onorat să fac parte dintr-o companie de actori și activiști care înțeleg că unul dintre scopurile cheie ale teatrului este de a construi o comunitate și de a servi în cadrul comunității în care trăim. Munca noastră în sistemele educaţionale publice și din închisorile din statul California este o reflectare a misiunii noastre mai mari și a valorilor pe care le avem ca indivizi în ”The Actor’s Gang”.

La FITS 2016 veţi participa cu un spectacol după o piesă de Shakespeare. Ce înseamnă pentru dumneavoastră cea de-a 400 aniversare a morții lui Shakespeare?

Sunt în mod constant surprins de operele lui Shakespeare, chiar şi de piese pe care le cunosc foarte bine. Când le recitești, ele dezvăluie diferite straturi de imagini și de sens. El a fost un artist unic, un inovator lingvistic și un umorist răutăcios. De asemenea, a fost în măsură să dezvăluie condiția umană în toată complexitatea și frumusețea ei, într-un mod care luminează adevăr chiar şi 400 de ani mai târziu.

de Cristina Ghinea