Artele spectacolului au fost grav afectate de pandemia de coronavirus, iar adaptarea acestora la „noua normalitate” ridică o mulțime de provocări. „O să apară forme noi de exprimare, în care spectatorul va fi, cumva, ținut la distanță. Iar asta va fi parte din concept”, explică Florin Piersic Jr.
Regizorul a pregătit la Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu spectacolul „Tom și Jerry”, o comedie neagră în care Tom şi Jerry, cunoscutele personaje de desene animate, nu vor fi un motan şi un şoarece, ci doi asasini plătiți.
Premiera ar fi trebuit să aibă loc în luna martie a acestui an, însă odată cu pandemia de coronavirus, lumea teatrului a intrat și ea în izolare. Teatrele au fost închise, iar comunicarea cu publicul s-a transferat exclusiv în mediul online. Așa se întâmplă și cu premiera spectacolului „Tom și Jerry”, care s-a mutat în iulie. „Premiera online va fi un produs cu totul diferit”, spune regizorul.
Cu Florin Piersic Jr. am stat de vorbă despre adaptarea la noile condiții impuse de pandemie, despre provocări, dar mai ales despre felul în care s-au născut idei noi din această situație de criză.
Spectacolul „Tom și Jerry” de Rick Cleveland, pe care îl puneți în scenă la Teatrul Național „Radu Stanca” va avea primele reprezentații online, în iulie. Ce schimbări au apărut în realizarea acestui spectacol?
Florin Piersic Jr.: M-am întâlnit cu cei trei actori în ianuarie, înainte de perioada critică (doar trei zile), apoi ne-am văzut de câteva ori pe Skype în timpul izolării la domiciliu. În iunie am revenit la Sibiu și am lucrat împreună timp de șase zile, cam 10 ore pe zi. Genul ăsta de muncă e o alegere personală, cred că e nevoie să fim cu toții acolo, aproape tot timpul, iar repetițiile să nu se întindă pe luni de zile. Cred că am destule arme ca să lupt cu oboseala sau cu posibilul surmenaj, e pur și simplu nevoia de a descoperi, de a ne simți bine, de a ne face meseria, în ultimă instanță de a ne bucura de fiecare moment. De fapt ăsta e rolul meu. Să-i motivez să vină la teatru interesați, dornici să mai descopere ceva.
Spectacolul e gata acum, dar data premierei propriu-zise depinde de felul în care vor evolua lucrurile, în general. Cât depre premiera online, aceea va fi un produs cu totul diferit. O să fie un film. E adevărat, o să fie făcut fără bugetul pe care îl presupune un astfel de proiect. Dar, pentru mine, e ocazia perfectă pentru a regândi câteva momente și situații, și a le remodela în cheie cinematografică. O să fie un exercițiu foarte profitabil și pentru cei trei actori. Sincer vorbind, am avut mai puține mijloace acum nouă ani, când am filmat Killing Time. Singura diferență e că, acolo, am beneficiat de o post-producție care a durat aproape un an (refacerea unor ambianțe pe sunet, foley, colorizare etc.), iar în cazul de față o să fiu nevoit să montez și să termin filmul în doar câteva zile. Abia aștept. Iar materialul e foarte ofertant pentru o astfel de abordare. E gândit foarte cinematografic, chiar din start, din scriitura autorului.
Ați spus că „Tom și Jerry” este un bun exercițiu de exorcizare a unor demoni care ne bântuie zilnic. Cum a fost pentru dumneavoastră această perioadă în care teatrele au fost închise? Care au fost „demonii” care v-au bântuit?
Florin Piersic Jr.: N-a fost deloc o perioadă propice. Inițial, am crezut că o să am timp să scriu ceva, sau că o să se nască în mintea mea un proiect nou. Dar n-am reușit să fac nimic. Am citit două cărți, am văzut câteva seriale. Singurul câștig e că am fost aproape tot timpul cu băiețelul meu.
„Tom și Jerry” este un spectacol pe care l-ați montat în 2013 la Teatrul Metropolis și în care ați și jucat alături de Paul Ipate și Laurențiu Bănescu. Ce v-a determinat să reveniți asupra poveștii lui Rick Cleveland, de data aceasta doar în calitate de regizor?
Florin Piersic Jr.: Am tradus piesa în anul 2000. Era o perioadă în care eram foarte avid să citesc, să descopăr un nou gen de teatru, probabil că mă săturasem să văd în teatru atâtea peruci și machiaje, iar teatrul contemporan era din ce în ce mai ofertant. Am avut ocazia să stau câteva zile într-o librărie Samuel French din America. E o librărie dedicată actorilor. Nu e nimic ciudat să intri acolo, să-ți alegi 20-30 de volume, să le cari într-un colț, să te așezi pe jos și să citești. La sfârșitul unei zile, mergeam la casa de marcat și cumpăram 3-4 cărți. Cam ăsta a fost începutul, pentru mine.
După ce am tradus piesa, mi-am dorit mult să joc personajul Jerry. Dar au trecut mulți ani și nu s-a ivit contextul corect. Spectacolul nu putea fi făcut într-un bar, avea nevoie de mai multe mijloace, de un teatru adevărat. Revelația a fost Paul Ipate, pe care l-am văzut într-un spectacol la Godot Cafe Teatru. Am înțeles că el era Jerry. Apoi am primit un telefon de la George Ivașcu. M-a întrebat dacă am o piesă nouă cu care să intru în producție cât mai rapid posibil. Fiind sub imperiul impresiei lăsate de Paul Ipate, am răspuns imediat: „Da, am. Facem.” Apoi a apărut Bănescu și totul a prins contur. Și a ieșit un spectacol foarte mișto, cu adevărat. S-a jucat câțiva ani.
Spectacolul „Tom și Jerry” pe care îl puneţi în scenă la Sibiu păstrează ceva şi din montarea de acum șapte ani sau este o viziune complet nouă?
Florin Piersic Jr.: E o replică exactă a spectacolului de acum 7 ani. Sper să aibă o viață mai bună decât primul. Evident, diferența stă în jocul actorilor. Tudor Prodan, scenograful spectacolului, a creat un spațiu cu adevărat magic, în care actorii se pot transforma în mașiniști și își pot pregăti rapid decorul pentru o nouă scenă. Asta a fost concepția inițială, iar Tudor a reușit ceea ce eu nu-mi închipuiam ca fiind posibil.
Cum a fost colaborarea cu actorii sibieni Marius Turdeanu, Ali Deac, Ioan Paraschiv? Cum a afectat pandemia modul de a lucra cu actorii? Cum au decurs repetițiile?
Florin Piersic Jr.: În afară de lene (Johnny Paraschiv), oboseală (Marius Turdeanu) sau neatenție (Ali Deac), totul a fost minunat. Hai că glumesc. A fost mișto. Am râs mult, am impresia că băieții ăștia s-au lipit rapid de mine. N-am avut cum să repetăm cu măști de protecție, ar fi fost chiar absurd.
Ce a însemnat pentru teatru trecerea în online? Ați urmărit spectacole difuzate online în această perioadă?
Florin Piersic Jr.: Prea puține. Am văzut două spectacole de balet pe site-ul Marquee TV. Măcar am înțeles cum ar trebui să arate un spectacol filmat și difuzat pe calea asta. Am jucat “Freak Show” într-un eveniment organizat de cei de la IQOS Qreator, am avut o colaborare scurtă cu Vodafone, mă rog, am încercat să mai exist, la urma urmei. Dar sunt foarte marcat de faptul că teatrul nu va mai fi ca înainte. Un spectacol ca „O Mie de Motive” (pe care îl jucam la Point Art Hub, în București) nu-și mai are sensul, în clipa asta. E doar un exemplu de spectacol care poate exista numai prin participarea nemijlocită a publicului. Pentru mine, era terapie de grup. Am avut seri în care cei o sută de spectatori mi-au devenit familie pentru două ore. Și știam că spectatorii plecau din sală cu senzația asta. Deci, da. O să-mi lipsească toate astea.
Și Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu s-a mutat exclusiv în mediul digital, iar tema ediției din acest an a fost „Puterea de a crede”. Credeți în această capacitate de reinventare a mediului teatral? Ce rol va avea teatrul în ceea ce numim deja noua normalitate?
Florin Piersic Jr.: O să apară forme noi de exprimare, în care spectatorul va fi, cumva, ținut la distanță. Iar asta va fi parte din „concept”. Comediile bulevardiere vor exista în continuare, se vor putea juca în aer liber. Chiar nu-i deloc imposibil să mă reorientez spre zona aia. La urma urmei, trebuie să-mi fac meseria. Cealaltă variantă e tâmplăria. Nu e meseria mea, dar am un prieten care m-ar primi cu brațele deschise în atelierul lui din Timișoara. O să vedem ce-o mai fi.
*articol publicat în Capital Cultural nr. 22, ediție specială FITSonline 2020
