de Alexandra Coroi
Evenimentele care au zdruncinat de-a lungul timpului umanitatea au fost de cele mai multe ori generatoare de idei, soluții și schimbări. La baza tuturor acestor traversări a stat mereu creativitatea oamenilor și încă un lucru: comunitatea. În „Mitul artistului izolat” Joyce Carol Oates menționează: „Excluderea artistului din comunitatea sa este o chestiune mitică… Artistul este o ființă perfect normală și socială, deși tradiția romantică l-ar prefera în postura unui excentric extrem”. Creativitatea este în mod inerent un act social, iar schimbul de idei a fost dintotdeauna indispensabil procesului creativ individual. În contextul pandemiei COVID-19 foarte mulți oameni au fost afectați emoțional, psihologic și financiar, iar izolarea impusă a lovit puternic persoane din toate domeniile, în special pe cei din industriile ospitaliere, de turism, culturale și creative. Foarte multe evenimente au fost anulate, iar artele performative au rămas fără spații de expunere și interacțiune cu publicul. Foarte mulți artiști, fie că vorbim de actori, performeri sau artiști vizuali independenți au fost nevoiți să se reinventeze și să migreze din ce în ce mai mult către comunitatea din mediul online. Pentru mulți, acest proces nu este doar nou, ci și anevoios, iar dacă adăugăm emoțiile puternice, confuzia și nesiguranța în fața unui viitor poate mai incert ca niciodată pentru noi, lucrurile devin cu atât mai complicate. Însă nu trebuie să fie așa.
În „Runaway Species. How Human Creativity remakes the world”, omul de știință David Eagleman și compozitorul Anthony Brandt vorbesc despre creativitatea umană și generarea ideilor în contextul dialogului, al imitării, redefinirii, distrugerii și inovării, al curiozității și al curajului explorării resurselor oferite de neprevăzut și/sau schimbare.
În luna august 2020, Switcharoo, o platformă transnațională dedicată artiștilor care pune accentul pe schimbul de idei și pe colaborare mai degrabă decât pe competiție, în parteneriat cu Creative Garage și cu Old Bank Noma, o comunitate formată din peste 13,000 de artiști colaboratori, au organizat o serie de Masterclass-uri pentru cei din domeniile creative și nu numai. From Isolation to Innovation a adunat 5 mentori culturali și antreprenori din diverse domenii și din diferite colțuri ale lumii, care au împărtășit pe rând sfaturi și strategii de adaptare a activității lor la noul context creat de pandemia COVID-19. Cele cinci masterclass-uri la care am participat s-au concentrat fiecare pe o temă care a constat într-o parte teoretică și una practică – în care au fost incluse exerciții de creativitate, mindfulness și feedback pe temele explorate.
Despre puterea curajului a vorbit Iris Ordean, curator independent și doctorand în Teorie Culturală, Geografie Umană și Antropologie Culturală. Pasiunea ei pentru artă a făcut-o să colaboreze cu muzee și alte instituții culturale ca scriitor de artă contemporană și curator independent, în timp ce pasiunea pentru oameni a determinat-o să exploreze mentoratul în industriile creative.
Curajul de a-ți accepta propriile limitări și de a cere ajutorul celor din jur. Curajul de a nu acționa ca un impuls generat de anxietate, ci de a avea încredere în capacitățile proprii, dar și în ale altora. Curajul de a (te) accepta în vederea eliminării frustrărilor, a nesiguranțelor. Curajul de a pierde controlul. Curajul de a avea curaj. Rând pe rând, participanții au definit propria noțiune de curaj într-o perioadă în care acțiunile ne sunt îngrădite, chestionate. Partea practică a constat în reiterarea unei practici care inspiră bucurie în fiecare dintre participanți timp de 15 minute, iar fiecare dintre noi a fost invitat să petreacă acest timp făcând ceva care le aduce liniște și reconectare cu sine.
„Pentru mine curajul înseamnă multe lucruri, în special atunci când are legătură cu dezvoltarea personală și bunăstarea psihologică. Curajul înseamnă să găsești o soluție unei probleme sau să accepți că ești limitat într-o anumită privință, să ceri ajutorul, să ceri un sfat sau o vorbă bună. E un act radical de iubire de sine, de iubire necondiționată față de tine și față de ceilalți. Curajul înseamnă uneori să ajungi cu bine la finalul zilei, lucru care ne este din ce în ce mai greu. E totodată un gest de putere și îți oferă posibilitatea să te uiți în tine și să realizezi că doar trecând prin greutăți le poți depăși. Și trebuie să ai curajul să-ți asumi responsabilitatea în final”, spune Iris Ordean.
După ce ne-am făcut curaj să ne expunem vulnerabilitățile și să împărtășim comunității câteva dintre metodele de coping cu propriile anxietăți și nesiguranțe, Taiwo Ogunynka ne-a invitat să ne organizăm gândurile și procesele creative cu o incursiune în lumea poeziei contemporane. Astfel, am aflat cum putem să ne folosim de perturbări și dezechilibre sociale pentru a ne descoperi propria voce. Prin intermediul poemelor lui Taiwo Ogunyinka și ale lui Faiz Ahmad Faiz, activismul prin artă și creația ca manifestare politică nu au fost demonstrate ca fiind doar necesare, ci au devenit o obligație personală a oricărui artist. Despre conștientizare și solidaritate, despre nevoia de a lucra împreună și despre puterea cuvântului și a repetiției în creația artistică. Alege un cuvânt sau o expresie care să-ți inspire forță și utilizează-l de câteva ori într-o poezie, sfătuiește Taiwo.
Stabilit în Leeds, Marea Britanie, Taiwo este fondatorul Say it With Your Chest, un grup de artiști care organizează reprezentații regulate, workshop-uri și care facilitează crearea unei reviste pentru și de către persoane de culoare din Leeds.
Despre teama de a-ți prezenta lumii propria creație artistică și despre depășirea acestui impas atât de necesar procesului creativ și dezvoltării artistice, ne-a vorbit Steve Clarkson, fondatorul #foundfiction, o rețea globală de scriitori, cititori și artiști a căror misiune este să inspire oameni în spații cotidiene. De asemenea, Steve este autor premiat, orator și performer al cuvântului rostit. Dacă v-ați aflat vreodată în fața colii de hârtie, complet neinspirați și descurajați, Steve ne propune conceptul de blackout poetry pentru a ieși din blocajul creativ. Luați un text oarecare, o pagină dintr-un roman, dintr-un ziar sau un articol de pe internet și parcurgeți-l subliniind câteva cuvinte cheie sau expresii astfel încât la final să aveți un poem coerent pe care-l veți releva ștergând complet restul pasajelor. Found fiction este un exemplu de inovație născut din dorința și nevoia de a împărtăși povești. Din 2013, Found Fiction a distribuit aproximativ 6000 de povești în Marea Britanie și Europa, Statele Unite ale Americii, Canada, Japonia, Islanda, Africa de Sud și Australia. Conceptul este cât se poate de simplu: scriitorii trimit povești, Found Fiction le printează, sunt puse apoi într-un plic, marcate cu textul Read me (citește-mă), și împrăștiate în locuri publice ca oamenii să le găsească. „Cele mai bune povești sunt cele care te găsesc pe tine. Avem nevoie unii de alții”, concluzionează Steve.
Gakuru Mutana, fondatorul și creatorul African Fiction Academy, o platformă destinată inovațiilor artistice inspirate din tradițiile culturii africane, ne-a vorbit despre inteligența creativă în perioada pandemiei de COVID-19. Odată ce ne-am redobândit atitudinea pozitivă de a merge mai departe și odată ce ne-am reactivat creativitatea, e important să privim această lume care se schimbă și să luăm decizii inteligente cu privire la următorul pas din viețile noastre. Prin intermediul tehnologiei, Gakuru Mutana a reintrodus lumii moștenirea culturală a civilizației africane. Au fost înființate un institut de predare a artei digitale cu specializare în istoria, arta și cultura africană, programe de rezidență pentru artiști și de transformare a artistului într-un potențial antreprenor și un studio de publicare a creațiilor realizate, cu un focus puternic pe comunitate și bunăstarea acesteia. Prin identificarea și înțelegerea pieței actuale, punând întrebările potrivite oamenilor potriviți, și venind cu soluții și strategii creative la provocările industriilor din prezent, contribuim la îmbunătățirea societății actuale și participăm totodată la economia țării natale a fiecăruia. Gakuru Mutana ne propune să identificăm o abilitate pe care ne-o dorim să o deținem, să o învățăm, să oferim apoi ceva realizat prin abilitarea dobândită, să adunăm feedback și apoi să ne deschidem o afacere și să vindem lucrul respectiv.
De la spirit antreprenorial, ne-am îndreptat atenția către demonetizare. Queen Hephzibah, antreprenor social și fondatoarea Switcharoo, ne ghidează către lucrurile deja disponibile în jurul nostru, oferindu-ne metode despre cum ne putem valoriza și valorifica potențialul în interiorul comunității.
În ce măsură ne pot ajuta banii să ne atingem obiectivele și cum putem să creăm mai departe fără să rămânem blocați în nevoi financiare atât de necesare realizării scopului cât și valorizării efortului artistic? „Banii nu reprezintă o valoare ci un mijloc”, ne spune Hebhzibah, împărtășindu-ne totodată conceptul de sharity (toți avem ceva de oferit la fel cum toți avem nevoie de ceva). Beneficiile colaborării sunt infinit mai importante atunci când există un schimb reciproc de valori care are ca scop o realizare comună. „Ca artiști trebuie să învățăm cum să împărtășim din surplusul nostru creativ. Sharity înseamnă că fiecare dintre noi are ceva de oferit, fiecare avem ceva din belșug,” menționează Hepzibah.
Nu mai e mult și se face un an de la debutul pandemiei. Am fost confruntați poate mai mult ca niciodată cu propria fragilitate și precaritate. Mai mult decât atât, sunt șanse mari ca modul de relaționare dintre oameni, ca viața noastră socială să se schimbe pentru niște ani buni sau poate chiar pentru totdeauna. Toate astea ne spun că trebuie să facem efortul să ne adaptăm și să ne schimbăm perspectiva în care privim lumea – pentru că nu suntem pregătiți pentru provocările care vor urma, în special cele care țin de schimbările climatice – și să găsim strategiile creative prin care să folosim fisurile apărute în sistemul în care trăim (dar pe care nu l-am ales) în oportunități de explorare și cunoaștere.
*articolul face parte din ediția tipărită Capital Cultural nr. 24.
