Sărbătoarea aniversară a Festivalului de Jazz de la Sibiu s-a scurs cu repeziciune și intensitate. Și dacă ar fi să ascult ecourile lăsate de acea săptămână în mintea și amintirile mele, mi-aș dori să vorbesc despre tinerețe, despre prospețime. Aș vorbi despre acea parte din festival despre care nu se prea scrie, dar care creează atâta fierbere, suspans, surpriză, adică despre Concursul Sibiu Jazz Festival.
La a 15-a ediție – 15 concurenți și o diversitate de stiluri muzicale
Anul acesta, festivalul a pornit cu agitația care a dezmorțit urba sibiană, i-a dat culoare și vervă, însă a rămas totuși cuminte. La intrare în Teatrul Gong, biletele se rup cu spor, în timp ce teancul de invitații de pe masă, rămân somnoroase și indiferente față de tinerii care au venit cu entuziasm la competiție. ”Oficialitățile” par să aștepte zilele cu ”concerte mari” și artiști renumiți. Tinerii concurenți, concursul în sine ar fi probabil o investiție de timp prea mare. Dar sala de la parter a teatrului se umple totuși, devine neîncăpătoare pentru susținători și publicul adunat. E o atmosferă destinsă, care parcă îi apropie, îi face prieteni prin muzica ce o împart.
Sibiu Jazz Festival a avut dintotdeauna un concurs pentru studenți și tineri jazziști. Însă abia din 2001, competiția a început să se țină anual, iar festivalul a început să-și ”numere” edițiile de concurs. Să debutezi sau să cauți treapta următoare din cariera ta este un loc propice la Sibiu Jazz Festival. De pe scena jazzistică sibiană au plecat mai departe nume sonore în lumea jazzului din România, printre care Anca Parghel, Mircea Tiberian, Garbis Dedeian, Dan Mândrilă. Festivalul a crescut generații de ”copii” ai jazzului, artiști și iubitori de jazz care au făcut din acel eveniment un prilej să se adune, să închege o comunitate de intelectuali, de oameni care să gândească liber și să se exprime ca atare.
Din toată România, din Ungaria și Republica Moldova, participanții Concursului SJF din acest an au adus o diversitate de stiluri și abordări muzicale. În cele două seri de concurs, apoi în seara de gală, jazzul a îmbrățișat varii culori: swing, bossa nova, rock, funky sau alternative, de la tradițional la contemporan, ajungând și spre nișe neașteptate pentru urechea publicului, precum este jazzul manouche. O coincidență frumoasă a făcut ca numărul participanților înscriși în competiție să fie 15 anul acesta, atâția câte ediții are concursul.
Printre concurenți: câteva chipuri și ritmuri memorabile
Deși nu au ajuns să urce pe scenă în Gala Laureaților, mulți dintre participanți au cules din plin simpatia publicului. Încerc să iau pulsul aplauzelor și reperez câteva preferințe. Bingagroove, un grup din Chișinău, format din șapte membri, a animat publicul aducând pe scenă un regal de instrumente și sonorități. Solista Ana Maria Surguci are o voce particulară, iar muzica formației cu un jazz condimentat cu funky, soul, alternative, jazzy-pop, a sunat pe placul tinerilor din sală.
Bingagroove foto: Ștefan Dragomir
Dominique Simionescu, din Sibiu, cea mai tânără solistă participantă din concurs, la ai săi doar 14 ani, îmi spune pe hol că nu are emoții și că este un lucru firesc să urce pe scenă. Emoții însă are mama ei și susținătorii numeroși, veniți să o audă. Dominique va reveni cu siguranță la acest concurs peste câțiva ani cu mai multă maturitate, între timp însă ascultă în îmbrățișarea mamei sale sfaturile domnului Florian Lungu, membru al juriului, muzicolog cu o vastă experiență.
O altă formație, apreciată de publicul tânăr, inclusiv pentru atmosfera creată în Music Pub, la Jam Session, a fost Funk e Fetish. Tinerețea membrilor grupului relevă căutări muzicale și experimente îndrăznețe, aceștia adăugând pe o bază funk, elemente de jazz, bossa nova, blues rock, pe alocuri cu o tentă mai progresivă.
Băieții din Târgu-Mureș – BorderSplit, au încercat să șteargă granițele tradiționaliste din jazz cu fusion. Publicul a apreciat cu aplauze energice amestecul muzical de ritmuri funk, blues, rock și efecte electronice.
În mijlocul participanților, care după ce ies de pe scenă se răsfiră din nou prin sală, muzica se ascultă altfel, cu spirit critic, dar colegial. Participanții își strâng mâinile și se felicită în pauze. Unii se așează împreună la masă pentru un feedback reciproc gustat mai pe îndelete. Cei mai mulți dintre ei îmi spun că nu așteaptă neapărat un premiu, însă au venit în primul rând pentru acest mediu, în care să poată auzi opiniile unor experți, a celorlalți participanți, a publicului.
Aproape de juriu: câștigătorii ediției și premiile acordate
La lumina lămpilor mesei de jurizare, fețele celor 5 experți recunoscuți în domeniul muzicii de jazz, au altă sursă de iluminare, care vine de pe scenă. Nivelul performanțelor artistice a participanților din concurs, a fost mult peste așteptările membrilor juriului, alcătuit de Florian Lungu (muzicolog, prezentator de jazz, realizator de emisiuni radio și televiziune, compozitor de teme de jazz), Pavel Pușcaș (muzicolog, prof. univ. dr. Academia de Muzică ”Gheorghe Dima” din Cluj), Maria Balabaș (muziciană, sound-artist, jurnalistă Radio România Cultural), Jenny Brăescu (director artistic al Festivalul Internațional de Jazz de la Brașov) și Alex Vasiliu (redactor, realizator de emisiuni la TVR Iași, director artistic al Festivalului Internaţional de Jazz “Richard Oschanitzky” din Iași), juriu prezidat de Simona Maxim, director executiv al Sibiu Jazz Festival. Cu atât mai dificilă deliberarea, căci pe lângă stilurile muzicale diferite, concurenții se prezintă scenic în formații diferite: de la vocaliști, la instrumentiști sau grupuri intrumentale mari. ”De aceea, s-au luat în considerare mult mai multe aspecte care au ținut și cât de bine și-au prezentat programul, cât de bine s-au pus în valoare pe scenă, de originalitate, calități tehnice, stilul de interpretare”, precizează Jenny Brăescu cu referire la criteriile de jurizare.
Membrii juriului foto: Robert Bârlea
”Mai mult de jumătate din muzicieni înscriși în concursul din acest an au arătat că sunt profesioniști. Ei nu mai sunt doar amatori pe care-i cheamă inima să cânte, ci au la bază o tehnică serioasă”, remarcă Pavel Pușcaș.
Valoarea artistică a tinerilor concurenți a fost apreciată prin decizia juriului de a acorda pe lângă premiile pentru interpretare și compoziție, încă două premii speciale (în valoare de 150 euro): lui Csaba Gaspar (vocalist) și Deliei Ivan (vocalistă).
”Domnul Csaba Gaspar, din Sfântul Gheorghe, un om cu multe deschideri, nu are neapărat o voce excepțională, însă o utilizează inteligent, cu discreție, cu nuanțe extraordinare”, spune Pavel Pușcaș despre primul câștigător al premiului special din partea juriului.
Gaspar Csaba foto: Ștefan Dragomir
Csaba Gaspar a emoționat audiența, aducând prin mini-recitalul său o baladă secuiască veche. Un artist care explorează continuu, Csaba Gaspar cântă preponderent jazz, dar și muzică populară, muzică clasică, face parte dintr-un cvartet, cântă și la vioară: „Acest premiu este o confirmare că drumul pe care l-am luat acum câțiva ani este cel bun. Încerc întotdeauna să găsesc lucruri noi în muzică. Prin această fuziune de stiluri diferite, încerc de fapt să găsesc în mine muzica. Deocamdată nu cred am adus pe scenă acea muzică care să mă reprezinte. Pentru viitor, ar fi frumos să compun muzică. E o altă treaptă, care este din ce în ce mai aproape. Sper să găsesc libertatea. Să simt că limbajul, structura, tehnica, armoniile, totul îmi este foarte aproape.”
Cea care a luat al doilea premiu special, Delia Ivan este studentă în anul IV la Academia de Muzică ”Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. ”Acum doi ani când eram la Sibiu, la Festivalul de Jazz și îl ascultam pe incredibilul Ron Carter, mă întrebam oare când o să cânt și eu jazz aici, la Sibiu. Și iată că am ajuns să cânt. Am reușit să-mi simt piesele și, după reacția publicului cred că am reușit să le transmit și lor, iar asta mă bucură”, spune pe scena Galei Laureaților Delia Ivan.
Delia Ivan foto: Robert Bârlea
”Delia Ivan are și ea pregătire în domeniul canto, are o voce deja cultivată, pe care știe să o folosească, dar ceea ce a fost foarte surpinzător la ea a fost faptul că are o voce foarte rară în jazz. Vocalistele în jazz sunt mult mai multe, dar majoritatea sunt de zona alto și contra alto, vocile sopran înalte sunt foarte rare. Are o capacitate empatică de a da sens cuvântului, cât și sintagmelor muzicale cu totul specială”, ne împărtășește Pavel Pușcaș.
Premiul III (300 euro) i-a revenit formației ieșene – Jazzissimo, având componența: Robert Cozma – trombon, Paul-Iulian Pintilie – pian, Ioan Mantu – chitară bass, Paul Lucian Rusu – tobe. Ansamblul „Jazzissimo” a fost înfiinţat la începutul anilor ´90 de profesorul Romeo Cozma cu scopul de a forma şi a promova cei mai reprezentativi tineri muzicieni din Iaşi, studenţi ai clasei de jazz de la Universitatea de Arte „George Enescu” şi, în acelaşi timp, membri permanenţi ai Clubului de muzică „Richard Oschanitzky” de la Casa de Cultură a Studenţilor. Despre ei, membrii juriului afirmă că sunt tineri care au o cultură solidă a jazzului clasic și deși, în formație s-au perindat de 15 ani încoace membri diferiți, reușesc în continuare să obțină premii.
Premiul II (500 euro) a fost acordat duetului din Budapesta Kisgyörgy Ilka – Poszár Mate. Ilka Kisgyörgy, aduce pe scenă, cu tremur în voce și recunoștință pentru premiul oferit, o poveste despre o tânără care a lăsat deoparte o carieră promițătoare ca inginer pentru a-și urma pasiunea pentru muzică. La conservatorul de jazz ”Bartók Béla” în Budapesta, Ilka a făcut cunoștință cu pianistul Pozsár Máté care i-a devenit profesor, iar ulterior, partener de scenă.
Kisgyörgy Ilka – Poszár Mate foto: Cristian Bîscă
Juriul remarcă prezența scenică extraordinară a celor doi muzicieni: ”Artiștii din Ungaria sunt 2 muzicieni de foarte bună calitate, acești oameni nu fac muzică, ei sunt în muzică, au timp să o asculte, iar ascultarea aceasta este creativă și dă niște rezulatate cu totul speciale.” (Pavel Pușcaș, membru al juriului)
Premiul pentru cea mai bună compoziție (300 euro) i-a revenit lui Adrian Stoenescu, pentru piesa „Puls„. Adi face parte dintr-un trio despre care se știe deja în țară și în afară – ”Arcuș Trio” și despre care membrii juriului afirmă că ar merita să susțină un recital în cadrul festivalului, nu doar pentru concurs. Cei trei, Adi Stoenescu (nord organ), Alexandru Arcuș, fondatorul grupului, saxofonistul care și el s-a remarcat deja în festival, fiind selectat pentru programul de rezidență artistică și Marcel Moldovan, toboșar cu nerv, vin pe scenă cu un stil muzical inedit. Muzica lor împrospătează ritmuri vechi, tânguiri doinite din zona de sud-est a Europei, trecându-le prin groove-uri moderne și filtrele tehnicii acustice actuale.
Arcuș Trio foto: Ștefan Dragomir
Trofeul Concursului SJF (1000 euro), adică premiul I pentru interpretare, a fost câștigat anul acesta de formația Hot Club de Cluj & Cornel Bucşa (Cluj-Napoca). Cvartetul compus din Pusztai Renato-Aladar (vioară), Hatfaludi Alexandru (acordeon), Pop Iancu (contrabas), Bălan Marian (chitară) și căruia i se alăturează din Cornel Bucșa (vioară), abordează un stil de jazz, care deși pare simplu și de divertisment, este de o mare complexitate tehnică – jazz manouche sau gypsy jazz.
Hot Club de Cluj foto: Cristian Bîscă
Chitaristul Marian Bălan, numit urmașul lui Django Reinhardt, artistul francez care a consacrat în anii ’30-’40 jazzul manouche are ceva din carisma predecesorului săi, povestește cu dezinvoltură și plăcere: ”E probabil cel mai competitiv festival la care am participat și a fost o surpriză să câștigăm. Nu ne-am așteptat, căci abordăm un stil de jazz care este de nișă – manouche, foarte puțin abordat. Pentru noi acest trofeu înseamnă un pas mare înainte către marile scene, către concerte mari.”
Marian îi cunoaște pe băieți încă din școală, se raportează la aceștia ca niște prieteni, Hot Club fiind o familie lărgită, fapt care se vede în comunicarea lor pe scenă. ”Nu am avut deloc emoții. Am cântat cum cântăm la orice concert”, spune el. Și-mi imaginez câtă bucurie au acești artiști de fiecare dată, împărtășind propria lor muzică altora. Fapt care îl sesizează și membrii juriului cu încântare, punctând: ”Sunt foarte puține trupe care se pot bucura de muzica lor, acesta e probabil unul dintre marile secrete, nu se câștigă și nici nu se învață. E acea capacitate empatică de a comunica cu publicul. Nu poți comunica cu publicul dacă tu însuți nu ești convins de acest lucru. Publicul simte imediat oamenii care sunt liberi și care cântă de plăcere.” (Pavel Pușcaș)
Premianții celor două secțiuni competiționale au fost surprinși de reprezentanții Enciclopediei Muzicale a României, care le-au oferind un premiu în plus, niște pachete de promovare timp de șase luni și posibilittea de a participa la concursurile organizate de EMR.
Trag imaginar o linie și culeg cu grijă prospețimea acestor prezențe scenice despre care sunt sigură că se va vorbi și se va scrie mult cândva. Competiția care se desfășoară sub umbrela protectivă a longevivului festival, mi se pare latura cea mai dinamică a evenimentului. Și ce recompensă mai de valoare poate primi un festival, dacă nu aprecierea tinerilor care îl revigorează, îi caută moștenirea?
Datorită concursului, se țese un fir care înnoadă legături între generații de muzicieni. E un fir care promite să poarte mai departe o misiune asumată acum mulți ani de Festivalul de Jazz de la Sibiu – aceea de a descoperi, a promova și a crește tinerele talente în spiritul libertății și a solidarității prilejuite de jazz.
