de Diana Joicaliuc

„Oricât de diferiți ar fi, oamenii se unesc pentru a lupta cât mai eficient împotriva pandemiei”, crede Bogdan Anicescu, interpretul mimico-gestual pe care îl știm de la televizor, de la conferințele de presă ale autorităților din timpul stării de urgență. El transformă cuvintele în semne pentru ca informațiile să ajungă în timp real și la persoanele cu deficiențe de auz, pentru că în astfel de vremuri dificile „cu toții trebuie să dăm dovadă de solidaritate, de deschidere către dialog, dar mai ales de empatie”, susține Bogdan.

Are 31 de ani, este absolvent de Psihopedagogie Specială și interpret în limbaj mimico-gestual în cadrul Asociației Naționale a Surzilor din România, iar de câțiva ani traduce știri la un post de televiziune. „Facultatea m-a făcut să înţeleg mult mai bine fenomenul dizabilităţii, iar noi avem foarte mare nevoie de claritate”, povestește Bogdan Anicescu. Iar despre colaborarea cu Ministerul Afacerilor Interne din timpul stării de urgență spune că a fost posibilă ca urmare a inițiativei ANSR. „Ca angajat al asociației mi-a revenit mie responsabilitatea de a fi prezent la aceste informări. Nu am de ce să îmi asum vreun merit, pentru că a fost un efort comun”, explică Bogdan Anicescu.

Într-o postare pe Facebook care a devenit virală, cei de la MAI îl descriu ca fiind „un om de o modestie remarcabilă”. Bogdan Anicescu îmi spune că nu se simte confortabil să fie în centrul atenției, nu-i place să dea interviuri, dar a înțeles că astfel poate face cunoscută situația persoanelor cu deficiențe de auz.

Chiar dacă perioada stării de urgență a fost una foarte dificilă și de multe ori l-au prins ore târzii la Guvern, Bogdan nu se plânge și e conștient de importanța muncii lui pentru comunitatea persoanelor hipoacuzice. „A fost o perioadă plină de necunoscut și de câteva ori s-a întâmplat să fiu anunțat în ultimul moment că urmează o intervenție. Pe parcurs s-au lămurit câteva aspecte legate de coordonare, s-au stabilit niște proceduri și atunci lucrurile au început să funcționeze mai eficient”.

Nu primea nicio informație înainte de a intra în direct cu autoritățile, ci în același timp cu toți cetățenii, iar cea mai mare provocare, spune Bogdan Anicescu, a fost să traducă în limbajul semnelor cuvinte dificile precum coronavirus (pentru „coronavirus” se foloseşte un gest care a devenit inter­­naţional, format dintr-un semn pentru „coroană” şi ideea de „răspândire”) sau „zădărnicirea combaterii boli­lor”, o construcție care nu poate fi preluată ca atare în limba semnelor. „După mai multe consultări cu colegii mei, am considerat că putem transmite „a bloca lupta contra bolii” sau ceva asemănător. Această situație ne-a oferit posibilitatea să identificăm mai clar ce se poate îmbunătăți la nivelul interpretării. Într-adevăr, sunt foarte mulți termeni care nu au corespondent în limba semnelor. Nu există un semn pentru fiecare cuvânt din limba română și atunci, atât eu, cât și ceilalți interpreți, am căutat să redăm cât mai fidel posibil cele prezentate”.

În România sunt peste 23 000 de persoane cu deficienţe de auz, oameni care trăiesc într-un univers prea puţin cunoscut. Din păcate, ne confruntăm acum și cu o epidemie de știri false privind coronavirusul, iar persoanele surde sunt mai vulnerabile și pot să cadă mult mai ușor în capcana fake news, de aceea este extrem de importantă accesibilizarea informațiilor, crede Bogdan Anicescu.

„Ca interpret este de datoria mea să transmit mesajele auto­rităţilor complet şi cât mai fidel cu putinţă. Accesi­bi­lizarea înseamnă în primul rând adaptarea conținutului infor­mațional la posibilitățile lor de înțelegere, iar simpla subti­trare a unor materiale nu este suficientă, pentru că este tot o versiune a limbii române, iar limba română, oricât de bizar ar suna, este, pentru hipoacuzici, o limbă străină. Să nu uităm că limba lor maternă este cea a semnelor. Aici e nevoie de intervenția autorităților care trebuie să asigure un interpret în cât mai multe situații. Atunci accesibilizarea informației prin intermediul interpretului ar duce la o îmbu­nă­tățire a calității vieții surzilor”.

În acest context, ar trebui să se permanentizeze dublarea în limbaj mimico-gestual a tuturor mesajelor de interes public trans­mise de autorități, mereu, nu doar acum în vreme de pan­demie. Colaborarea cu Ministerul Afacerilor Interne din perioada stării de urgență a reprezentat un exemplu de normalitate într-o societate care respectă drepturile tuturor cetăţenilor, spune Bogdan Anicescu. „Noi credem că a fost un pas înainte în vederea accesibilizării la scară largă a informației pentru persoanele surde, un pas dublat și de promulgarea legii 27/2020 privind recunoașterea limbii semnelor ca limbă maternă a persoanelor cu deficiențe de auz. Eu sunt optimist și cred că lucrurile vor evolua într-o direcție normală”.

Un pas spre normalitate a fost în urmă cu câțiva ani și dezvoltarea aplicației „Voci pentru mâini: Interpretare Video la Distanță”, un proiect al A.N.S.R., dezvoltat cu sprijinul finan­ciar al Fundației Orange care permite interpretare video la distanță pentru a reduce timpii de deplasare și a elimi­na barierele de distanță între interpret și beneficiar atunci când e posibil, în contextul în care sunt foarte puțini interpreți autorizați în România.

Un alt proiect finanțat de Fundația Orange este „Informare contra Discriminare”, care constă într-o platformă cu sute de materiale video cu legislația internă, dar și internațională, interpretată în limba semnelor.

Meseria de interpret, crede Bogdan Anicescu, este o muncă dificilă, dar extrem de necesară și importantă. „Niciun interpret nu va spune că știe tot. Întotdeauna mai sunt multe de învățat, iar noi, interpreții, trebuie sa fim voci și urechi pentru persoanele surde.”

*articolul face parte din ediția tipărită Capital Cultural nr. 24.