Atunci când muzica pe care o asculți nu te mai ține închis într-un spațiu, atunci când eul zburdă în voie printre partituri muzicale, atunci când o feerie de sentimente de bucurie năvălesc în interiorul tău înseamnă că sunetele se omogenizează perfect în armonia unui concert de poveste. Iar povestea se scrie în spiritul Crăciunului, la Sala Thalia, sub bagheta fermecată a lui François-Robert Girolami.
Împreună cu orchestra Filarmonicii de Stat Sibiu și Corul Filarmonicii Transilvania din Cluj Napoca, François-Robert Girolami, dirijor de origine franceză, director artistic asociat al Filarmonicii de Stat Sibiu și colaborator de peste 30 de ani al acesteia, conturează spiritul Crăciunului din partituri celebre precum Uvertura operei „Wilhelm Tell” a lui Rossini, sau frânturi din Spărgătorul de Nuci a lui Ceaikovski, Farandola din Suita nr 2 „Arleziana” a lui Bizet sau Valsul patinatorilor a lui Waldteufel.
Partiturile muzicii clasice (Lucia de Lammermoor, Trubadurul, Traviata sau Nabucco) se îmbină perfect în cadrul Concertului de Crăciun cu arii moderne ale corului: ”Hallelujah” din oratoriul „Messiah” de Georg Friedrich Händel, sau intermezzo-ul a cappella, cu o serie de colinde tradiționale românești, dirijate de Cornel Groza.
Într-un cadru cu adevărat festiv, Filarmonica de Stat Sibiu și-a răsfățat și în acest an spectatorii, cu ocazia sărbătorilor de iarnă, oferindu-le o seară a notelor muzicale contopite perfect cu imboldul introspecției și dorința de evadare. Iar atunci când aceste două sentimente par a fi în cel mai mare impas, organizatorii evenimentului reușesc să dea la o parte vălul flu care acoperă publicul, invitând la discuții ritmate în foaierul sălii Thalia, cu ocazia pauzei de la mijlocul spectacolului. Arătându-se și de această dată la fel de ospitalieri, reprezentanții Filarmonicii de Stat Sibiu, creează în această scurtă pauză momentul perfect pentru a lega prietenii sau închega discuții, dar și pentru a reface firul partiturilor prezentate în sinea fiecărui ascultător.
În contextul dat, spectatorii revin la jumătatea concertului în sală cu certitudinea că în partea doua a concertului vor fi nevoiți să depună tot bagajul de neliniști acumulate de-a lungul zilei și să se lase învăluiți de feeria sunetelor și de bucuria mirării și a mirajului, parcă recreând astfel un nou sine, mult mai complex, firav și pozitiv.
În sprijinul spiritului din ce în ce mai modern care descrie Crăciunul în vremurile contemporane, muzicienii cuprind la final întreaga sală în vraja clopoțeilor și a nămeților de neconfruntat sub titlul „A Christmas festival” de Leroy Anderson.
Cu sunete de însuflețire în minte, spectatorii pot numai să părăsească sala de spectacol, gândidu-se la mirosul de biscuiți cu scorțișoară ai bunicii, la entuziasmul cu care își despachetează miile de copii cadourile de Crăciun, la Moșul care pornește sania de la Polul Nord și cutreieră cu ea tot globul pământesc, trimițând cadourile în fiecare casă prin șemineu, sau la elfii care pe ritmuri de colinde se pregătesc de zor, chiar în acest moment, să ne viziteze.
fotografii: Filarmonica de Stat Sibiu
