Aproape 30 de fotografii ale puținilor sași transilvăneni care încă mai trăiesc în Bărcuț, Seliștat și Hosman, pot fi admirate în această perioadă la Forumul Democrat German din Sibiu. Fotografiile sunt însoțite de interviuri care spun scurte povești despre portrete, uneori despre trecut, alteori despre prezent, dar și despre viitor.
Expoziția “Portrete ale minorității germane este rezultatul unui workshop de fotografie, la care au participat tineri cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani. Ei au avut ocazia să lucreze cu aparate de fotografiat analog dar și să afle mai multe despre viața sașilor. Fiecare fotografie este însoțită de un text în română și în germană.
Corina Maria Stănese a participat la acest workshop și spune că a fost o experiență inedită unde a învățat destul de multe lucruri noi. „Mi-a plăcut foarte mult acest proiect. Nu am mai avut posibilitatea să experimentez un aparat foto analog până acum. În primele zile, ni s-au prezentat setările aparatului, am avut o zi la dispoziție să ținem aparatul analog în mână și apoi să punem întrebări. Eram tot timpul foarte curioși, în aceleași zile de început am primit îndrumări și pentru realizarea interviului. Apoi am pus în practică ce am învățat. Am fost împărțiți în echipe de câte doi. Am mers la oameni în sat, ne-au primit cu căldură, ne-au răspuns la întrebări și am simțit că și lor le-am făcut o bucurie.”
„Viitorul tradițiilor săsești este în mâna tinerilor”
Kurt Klemens este unul din sașii transilvani pe care îi puteți vedea în expoziția foto. S-a născut în anul 1929 la Sighișoara. Acolo a mers la grădiniță, până când familia s-a mutat la Sibiu, unde a mers la fosta școală evanghelică de băieți. A învățat mai multe limbi încă de la vârsta copilăriei. În familie, părinții vorbeau germană între ei, cu copii vorbeau în dialect săsesc, iar cu menajera în maghiară. Româna o învăța la școală, dar la joacă și cu ceilalți copii vorbea germană. Kurt Klemens leagă identitatea sa de sas din Transilvania în mod deosebit de religie. Sașii sunt înregistrați la biserică prin botez, confirmare și cununie. A fi sas din Transilvania înseamnă să fii evanghelic. Etapele vieții au stat sub semnul evenimentelor religioase, povestește Herr Klemens: ”După confirmare nu se mai cădea să mergi la școală”, deoarece erai considerat om matur. Acum merge mult mai rar la biserică, cu precădere de sărbători. El consideră că situația sașilor din Transilvania a fost grea în timpul comunismului. “Sasul nu mai avea voie să meargă la câmp, nici măcar să lucreze.” Reforma agrară și exproprierile ca urmare a acesteia au adus cu sine pierderi mari pentru sași. El descrie și speranțele pe care și le-a făcut la sfârșitul comunismului și care, după părerea lui, nu s-au îndeplinit: “Am avut parte de neo-comunism”. Ca membru neobosit al comunității, de la începutul anilor nouăzeci se implică în multe activități ale Forumului German din Sibiu. În ceea ce privește viitorul tradițiilor săsești, el consideră că o sursă importantă sunt tinerii și subliniază rolul pozitiv al românilor, care au preluat și duc mai departe multe dintre obiceiuri.
La vernisajul expoziției, din 12 august a fost prezentă și Astrid Fodor, primarul interimar al Sibiului: „Mi se pare impresionantă expoziția. Îmi place că este realizată de tineri. Cred că a fost o ocazie extraordinară ca ei să se întâlnească cu cei vârstnici și să înțeleagă câte ceva despre modul în care au trăit. Îmi plac foarte multe textele, au fost bine redactate. Îi felicit pe organizatori pentru acest proiect.”
Identitatea sașilor transilvăneni
„În prima etapă a proiectului am ales să instalăm un atelier foto la Centrul pentru Tineret din Bărcuț și Seliștat. Și pentru că a avut un așa mare succes, am decis să mai organizăm unul la Hosman, pentru că și acolo a fost înființat un centru de tineret. Expoziția este o oglindă a ceea ce au fotografiat oamenii tineri. În Bărcuț mai sunt 4 sași, în Săliște 2, iar la Hosman au fost aleși câțiva sași care vara sunt în România, iar iarna pleacă în Germania. Oamenii cu care am povestit în cadrul proiectului, se identifică foarte mult cu localitatea în care trăiesc și au identitatea de sași transilvăneni. Am folosit tehnica analog pentru că oferă mai multe surprize participanților. Îi implică mai mult pe cei care fac pozele, sunt mult mai conștienți de ceea ce fac”, spune Aleksej Nutz, coordonatorul proiectului.
Expoziția poate fi vizitată până în 30 septembrie, le etajul 1 al Forumul Democrat German. Potrivit coordonatorului proiectului, există intenția ca această expozitie să fie prezentată și în alte locații. De asemenea, vor să tipărească o publicație cu pozele și textele în limba română și germană.
