Arta ca univers al explorării este instrumentul la care cântă contrabasistul și compozitorul, italianul Niccolo Faraci. Experimentul, improvizația, meditația chiar, l-au îndrumat, firesc, spre jazz, genul muzical care poate asigura universul perfect pentru un simplu cercetător în domeniul armoniei dintre minte și spirit” cum se consideră chiar el. L-am cunoscut pe Niccolo Faraci la Sibiu Jazz Fest și a fost una dintre cele mai consistente întâlniri, atât din punctul de vedere al artistului ce evolua pe scenă, dar și al omului care se arată sincer în vorbe.

Când ai început să cânți? Cum a început istoria aceasta a ta cu muzica?

Am început cu lecții de pian în timpul copilăriei, când am studiat muzică clasică alături de un profesor excepțional. Însă nu a fost momentul potrivit, ceea ce m-a făcut să opresc totul până când am ajuns la facultate când m-am îndreptat spre chitara electrică. Povestea este simplă: o trupă căuta un membru nou pentru chitara electrică și efectiv din primul moment nu am făcut decât să improvizez, spunându-le că deja studiez chitara electrică, deși nu era adevărat. De-a lungul studenției, am sacrificat multe cursuri pentru a cânta alături de muzicieni mai în vârstă decât mine, ceea ce a însemnat o experiență importantă. Am început cu muzica electronică, profitând de avântul tehnologic de la începutul anilor ’90 pentru a compune și înregistra. Pentru a-mi îmbunătăți tehnica și pentru propria mea dezvoltare, comunicare cu muzica, am decis să urmez facultatea de informatică din Milano, iar după un an am început studiul contrabasului la Conservator. Cu toate că am interacționat cu jazzul încă de la vârsta de 22 de ani, abia acum 10 ani a devenit o parte importantă a profilului meu muzical.

Care a fost ce mai importantă lecție, cea mai intensă ca semnificație, de-a lungul studiului tău?

Să reușesc să plâng în fața oamenilor, de fericire, în timp ce descopăr lucruri mărunte care au puterea de a-ți schimba viața. Muzica este un limbaj care adună oameni peste tot în lume, fapt ce m-a făcut să încep o serie de documentare pe tema aceasta, pe care le puteți găsi aici.

12182985_1060555173979014_5753347323608975468_o

În această grabă care parcă ne-a cuprins, progresiv, în ultima vreme, cum se descurcă jazzul? Cum reușește să țină pasul cu lumea de azi?

E important să conștientizăm că suntem o parte a unui plan gigantic, unul bun, pozitiv, căruia, prin modul nostru de a trăi, putem să-i aducem îmbunătățiri zi de zi. Jazzul ne dă șansa de a comunica, ne oferă limbajul necesar pentru îmbinarea unui cvartet cu instrumente tradiționale chinezești și chitara electrică, tobe și chiar muzică electronică…. poți dialoga cu pasiune.

Ce este un pseudo animal și de ce să nu îl hrănim?*

Îți mulțumesc pentru întrebarea aceasta. Sugerez cu putere să hranim doar ce cunoaștem, doar dacă suntem conștienți ce hrănesc de fapt acțiunile noastre. În caz contrar, este o energie irosită. Tot ce faci este pe proprie răspundere. Așa e viața.

Care este soluția orientală (pentru plăcere)?**

Pentru mine, a evolua pe scenă în Asia este de fiecare dată o bucurie. De aceea, noul meu proiect începe cu un turneu în China alături de cântăreți de jazz chinezi. Vor fi zece concerte pe care le voi filma și încărca online cât de curând, după care vom prezenta acest experiment și în Europa.

De ce ascultăm muzică?

Pentru că muzica ne amintește de momentul acela al limbajului non-verbal din primele momente de viață ale fiecăruia din noi, pășind spre lumea limbajului codat. Muzica ne spune că inima noastră se află mereu exact unde îi este locul pentru a porni spre o nouă aventură. De-a lungul călătoriilor mele, am studiat cum percuția și instrumentele cu coarde au aceeași rădăcină, chiar dacă sunt originare din țări și zone diferite, acum multe secole. Aceasta este magie. Nimic mai mult de spus: muzica este o călătorie spre noi, în lăuntrul nostru și al lumii.

12052565_1060555250645673_1458781891951518261_o

Povestește-ne o întâmplare de neuitat din timpul concertelor tale.

Instant mi-am amintit de primul concert pe care l-am avut la Beijing și alte orașe din nordul Chinei în timpul unui turneu din 2008 alături de o trupă care se numea Q. Atunci am cântat jazz în fața unor oameni care nu mai experimentaseră acest gen muzical până atunci. În timp ce eram pe scenă mă gândeam la fiul meu de 9 ani și de la care învăț, zi de zi, ceva nou. Muzica mea îi este dedicată lui.

Ce este autenticul? Este rar azi? Sau a fost rar dintotdeauna?

Fii tu însuți și nu vei eșua nici în viață și nici în artă. Nu încerca să fii original. Fii doar tu! Este îndeajuns să fim originali doar prin a fi noi înșine, deoarece nu suntem produse industriale.

Filozofia ta de viață este foarte bine reflectată în muzica ta…

Muzica este o modalitate de a-ți extinde sentimentele către public, către ceilalți, către univers. Arta este un spațiu magic, un spațiu al dezvoltării personale. Tocmai de aceea, artiștii trebuie să conștientizeze cât sunt de norocoși și să respecte această oportunitate, fără a transforma această profesie într-un război. Tocmai am citit o postare pe facebook a unor colegi care se află într-un turneu de lungă distanță spunând: această trupă a pornit ca deschizătoare de concerte ale altor trupe, și în sfârșit are parte de recunoaștere. Aceasta este o abordare prostuță și chiar negativă privind muzica. Jazzul nu este un război al faimei. Important este să descoperim iubirea în acest proces, pasiunea. Muzica dintre două suflete îndrăgostite este cea mai bună. Să avem grijă de copii noștri este adevărata școală pe care o putem absolvi cu toate gradele posibile. Să oferi sfaturi de neprețuit dacă ai ochiul și sufletul deschise. Asta contează.

Foto: Cristian Bîscă

*Never feed that pseudo animal – numele unei piese de pe albumul It came to broadcast the Yucatan

**An Oriental solution for pleasure – numele unei piese de pe albumul It came to broadcast the Yucatan