De câte ori revin la Sibiu, se întâmplă să redescopăr câte o poveste pe care credeam că o știu, dar care mai are suficientă energie și culoare narativă să mă surprindă. De data aceasta, ademenită de tei și miresme ale copilăriei, am ajuns în Piața Mică.
La numărul 3, ușa deschisă tot timpul cu ospitalitate, lasă să se întrevadă minunate ii, reamintindu-mi că s-a scurs ceva vreme de când n-am mai trecut pragul acestui loc drag mie – magazinul IA Sibiu.
Îmi place că odată ce treci înăuntru, ți se face inevitabil dor de timpuri vechi și vremurile când toate în viață aveau altă măsură și alt ritm. Dintr-un ungher de amintire, aici te simți mai aproape de rădăcini și acea bunică sau mătușă povestitoare, care în timp ce brodează, îți dă sfaturi de viață și-ți spune ce-a învățat la rândul ei de la mama și bunica. IA Sibiu e un magazin viu, cu vitrine care dau direct spre tradițiile de altădată – cu ii autentice, vechi de sute de ani, năframe cusute cu migală de bunicile noastre, prosoape din cânepă și atâtea alte obiecte de existența cărora aproape am uitat și care aici sunt reinviate ingenios în formule creative, dar și cu oameni foarte calzi, care ai senzația că te invită la șezători pline cu povești, de fiecare dată când întrebi despre o piesă vestimentară din fața ta.
În rol de povestitoare înnăscută, o găseam adeseori pe Andreea Ciortea, cea care îndrăgostită de frumosul autentic românesc și tradiție, a deschis acum patru ani magazinul de concept IA Sibiu. De numele Andreei se leagă nenumărate proiecte culturale implementate în cadrul acțiunii Sibiu Capitală Culturală Europeană 2007, dar și în calitate de manager de proiect în Centrul Cultural German Sibiu. Fire vizionară și pasionată de tot ce înseamnă regăsire identitară prin port tradițional și valorizarea tradițiilor străbune, Andreea a adus la Sibiu „Ziua Universală a iei”, care se sărbătorește deja de câțiva ani în colaborare cu Muzeul ASTRA.
„O prietenie cu ie la sfârșit”
Chiar dacă Andreea nu era în magazin de data aceasta, alte două gazde energice m-au întâmpinat cu o poveste despre o rochie reinterpretată, proaspăt adusă din atelier. Andra Albu și Simona Dan, partenere Sibiu Concept Store, vin din domeniul relațiilor publice și marketing și s-au alăturat recent poveștii căreia nu-i zic bussiness, ci simplu „o prietenie cu ie la sfârșit”.
Cele trei prietene dau astfel curs unei povești, care continuă cu energii și idei noi: „Trei povești au devenit una singură. Ne-am extins și ne dorim să dezvoltăm în continuare această nișă”, îmi spune Andra. „Ne place tot ce înseamnă partea de tradiție, cum anume este cusută o ie. Este o întreagă poveste în spatele ei… Cum se făceau, ce înseamnă pentru fiecare. Ce ne unește pe toate trei este chiar partea aceasta de a găsi în ie un simbol legat de identitatea noastră”, ne împărtășește Simona.
„Fiecare simbol al iei este de fapt ca un mic caiet de viață pentru că, practic, simbolurile respective sunt legate de trecerea timpului, de dorința de acceptare și de iubire, cum anume își făceau fetele iile, în anumite perioade legate de rugăciune, legate de cum își făceau pânza în casă”, continuă Simona.
Ochii îmi fug de la o piesă la alta, iar fetele mă uimesc, arătându-mi piese valoroase din consignație: borangic de circa 150 de ani de la Sibiel, utilizat la nunți ca pahiol; un costum din zona Călan, cusut pe spate, în stare impecabilă, dar vechi de mai bine de 50 de ani.
Ca un ritual aproape magic, încercăm să citim împreună semnele de pe ii. Andra povestește că a fost impresionată să descopere simbolul omului vitruvian al lui Leonardo da Vinci pe o cămașă bărbătească: „Am văzut-o de foarte multe ori, dar nu am știut niciodată că reprezintă omul lui da Vinci… Toate aceste lucruri sunt bazate pe simetrie. Iar acei oameni aveau cunoștințele respective înainte de a le pune noi în practică prin arta contemporană, ei aveau modul acesta de a găsi simetria și frumosul prin lucrul pe care îl făceau cu mâinile. Era o formă de artă.”
Îmi dau seama că fiecare semn e o hartă ascunsă spre o poveste de viață, spusă în multe ore de muncă, lucru pe care astăzi nu mai știm să-l valorizăm. „Ne dăm seama că de fapt bunicile noastre au fost într-adevăr marile eroine pentru că ele la lumina lămpii reușeau să facă lucruri pe care acum niciuna dintre noi cu toate studiile și cu toată partea de documentare pe care am putea-o face, nu reușim să-i dăm acea simplitate și acea frumusețe. Nu poate fi decât un lucru care merită spus mai departe și care trebuie valorificat.
Din păcate, turiștii sunt cei care înțeleg valoarea lucrurilor mai mult decât noi. Ceea ce este un paradox. Cincizeci de ani de comunism ne-a îndepărtat atât de mult de partea asta de a fi om și a fi om simplu, cum știau ei să-și poarte costumele și cum puteau să aibă un stil de viață cât se poate de sănătos, în comuniune cu natura, cu procesul natural de a trăi, încât e păcat să nu dai valoare unor lucruri care până la urmă fac parte din tine, chiar dacă vrei să ajungi pe alte căi, mai ușoare sau mai mult legate de non-valoare”, povestește Simona.
Pe lângă piesele de costum popular vintage, în magazin se pot găsi părți ale costumului național și accesorii reinterpretate. E poate un compromis, unul creativ, care se pliază pe interesele și nevoile unei categorii mai largi de cumpărători. Însă și de această dată, este vorba de a readuce la viață piese vintage, care se transformă în articole de vestimentație la modă, cu o nouă formă și identitate.
„Orice element de la noi din magazin fie are material vintage, fie are broderie manuală, dacă se poate. Cătrință, avem pantaloni cu cătrință, fustă cu model din desagă. Vrem ca următoarea piesă se fie cămașa de lucru. Partea de inspirație a marilor designeri este undeva în folclorul nostru și ar fi păcat să nu reușim să dăm valoare lucrurilor de acest fel”, consideră Andra.
Suveniruri ieftine și kitschuri, servite turiștilor în aglomerări de serii, nu veți vedea la IA Sibiu. Gazdele mele îmi povestesc că este vital să păstreze esențialul și simplitatea portului popular românesc. Nu e deloc ușor să convingi cumpărătorii din România să dea un ban mai mult pe un lucru autentic și valoros cultural, mai ales, când la câteva străzi distanță sunt tentați de prețul mic al hainelor fast fashion. De aceea, IA Sibiu devine mult mai mult decât un magazin, e un spațiu cultural care încearcă să revitalizeze tradiția și să promoveze valori culturale autentice.
„Este vorba de frica de a nu deveni o populație și de a rămâne un popor.” Cuvintele Simonei stăruie cu ecou în mintea mea. Tot ce am văzut în magazin, prețioasele lucruri și obiecte devin deodată povești despre noi, despre fiecare dintre noi.
foto: Rareș Helici
