Reprezentanții Academiei Regale Suedeze de Știință au anunțat câștigătorii premiilor Nobel în fizică și chimie, din acest an. Pentru fiecare din cele două categorii au fost selectate trei persoane, potrivit site-ului oficial nobelprize.org.
Câștigătorii Premiului Nobel în Fizică 2016 au fost anunțați marți, 4 octombrie. Aceștia sunt David J. Thouless, de la Universitatea Washington, Seattle, F. Duncan M. Haldane, de la Universitatea Princeton, New Jersey și J. Michael Kosterlitz, de la Universitatea Brown, Providence.
David J. Thouless, F. Duncan M. Haldane și J. Michael Kosterlitz, laureații Premiului Nobel pentru Fizică 2016 (sursă: www.nobelprize.org)
Oamenii de știință au fost premiați pentru descoperirile teoretice despre fazele tranziţiilor topologice şi fazele topografice ale materiei. Laureații Premiului Nobel pentru Fizică au studiat fazele neobişnuite sau stările materiei, cum ar fi superconductorii, superfluidele sau straturile magnetice.
Folosirea conceptelor topologice în fizică a fost fundamentală pentru descoperirile celor trei oameni de știință. Potrivit sursei citate mai sus, topologia este o ramură a matematicii care studiază proprietățile mulțimilor de puncte neschimbătoare față de unele transformări. Ei au demonstrat că supraconductibilitatea poate avea loc la temperaturi joase. De asemenea, au explicat mecanismul și fazele de tranziție ce fac supraconductibilitatea să dispară la temperaturi ridicate.
Câșțigătorii Premiului Nobel pentru Chimie 2016 au fost anunțați miercuri, 5 octombrie. Aceștia sunt Jean-Pierre Sauvage de la Universitatea din Strasbourg, Franța, Sir J. Fraser Stoddart, de la Universitatea Northwestern, Evanston, SUA și Bernard L. Feringa, de la Universitatea din Groningen, Olanda.
Câștigătorii Premiului Nobel pentru Chimie 2016: Jean-Pierre Sauvage, Sir J. Fraser Stoddart și Bernard L. Feringa (sursă foto. www.nobelprize.org)
Aceștia au fost premiați pentru pentru proiectarea şi sintetizarea maşinăriilor moleculare. Potrivit nobelprize.org, aceștia au dezvoltat cea mai mică mașinărie de acest fel din lume.
Oamenii de știință au dezvoltat molecule cu mișcări controlate care pot îndeplini anumite sarcini atunci când intră în contact cu energia electrică.
În termeni de dezvoltare, motorul molecular este într-un stadiu de dezvoltare asemănător cu cel al motorului electric în anii 1830, când oamenii de știință încă îl descopereau, fără a știi că va ajunge o piesă de bază în multe domenii de activitate.
Mașinăriile moleculare vor fi, cel mai probabil, folosite în dezvoltarea unor noi materiale, senzori sau sisteme de stocare a energiei.
Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 850.000 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.
Premiile vor fi acordate în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.
de Adela Cândea
