Accesorii vestimentare, bijuterii din aur și din argint, veselă geto-dacică și armament de paradă pot fi văzute până la începutul anului viitor, la muzeul Brukenthal. „Aurul şi argintul antic al României” este o expoziţie itinerantă, iar iniţiativa organizării ei a aparţinut Muzeului Naţional de Istorie a României. Ea conține peste 1000 de piese adunate din 31 de muzee din ţară, printre care şi Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu.
„Suntem onorați că avem această expoziție, pentru că în sfârșit în România există oportunitatea de a ne arăta valorile pe care le ținem în tezaure și în depozite”, spune managerul Muzeului Național Brukenthal, Sabin Adrian Luca.
Expoziția este cea mai mare care s-a organizat în România ultimilor 25 de ani, urmând să fie prezentată în cel puțin 12 orașe importante ale țării. „Suntem muzee care considerăm că aparținem întregii țări, nu numai locului unde avem sediul”, mărturisește Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie. Transilvania, Muntenia, Banat și Moldova sunt zonele înzestrate cu zăcăminte de aur, râurile care coborau din Carpați acumulaseră aur timp de milioane de ani, începând cu epoca neolitică, în jurul anului 4500 î. Hr.
Dintre toate descoperirile pe care pământul României le oferă, probabil, cele mai impresionante sunt piesele de aur.
Aurul, simbolul puterii sociale
În epoca bronzului, au existat coroane de aur, arme de paradă din aur, bijuterii bărbătești de mari dimensiuni, aurul fiind folosit de aristocrația militară pentru a evidenția poziția socială în societate. Podoabele feminine erau foarte rare în perioada bronzului, majoritatea lor fiind destinate bărbaților inclusiv cerceii, brățările dar, în mod excepțional au fost și câteva piese feminine, cum sunt diademele în formă de bărcuțe care erau prinse în împletiturile doamnelor de acum 3200 de ani. Cele mai multe obiecte din epoca bronzului sunt decorate cu simboluri solare, spirale, rozete, soarele și cerul fiind divinitatea principală. A fost o epocă a obiectelor de aur folosite pe scară largă, cele mai multe dintre acestea au apărut în epoca bronzului până în jurul anului 700, în prima parte a epocii fierului după care piesele de aur devin foarte rare. În jurul anului 500 reapar și dispar din nou în jurul anului 250 î.Hr., iar în schimb începeau să se răspândească obiectele de argint.
Bijuterii, vase, coifuri de parade, toate au fost confecționate din argint. Colierele de argint dacice erau numeroase, iar la fel ca celții și tracii și, dacii liberi nobili se împodobeau cu aceste coliere pentru că acesta era tributul calității de om liber, de războinic. Anumite piese erau atât de grele încât reprezentau echivalentul a 300-400 de monede romane. Pentru a fi protejate, acestea erau ascunse în mlaștini, locuri izolate, în vârfuri de deal și de munte. Majoritatea tezaurelor dacice erau ofrande dăruite zeilor, fie în momente de recunoștință, fie în momentele de frică atunci când trebuia să îi îmbuneze pe zei.
Bijuteriile de epocă romană sugerau continuarea unor tradiții dacice, iar argintul roman ajungea și în lumea dacilor liberi sub formă de plăți sau de cadouri. Descoperiri unice în Europa au fost făcute în secolele IV-VI, atunci când s-au găsit diademe care împodobeau cușmele fiind mai apoi acoperite cu pietre semiprețioase, acestea fiind piese unice. În epoca creștinismului, aurul era folosit pentru podoabe, piesele erau folosite ca semn al atașamentului față de noua religie sau erau oferite bisericilor.
Toți cei care își doresc o călătorie prin fascinanta lume a aurului și argintului antic o pot face până la data de 18.01.2015, la Muzeul Brukenthal. Prețul unui bilet este de 20 de lei.
