Atra Film Festival 2019

21 de motive pentru care muzeele sunt neatractive  sau 21 de motive pentru care le poți iubi, le-am citit într-un articol realizat de reporterii The Telegraph. Controversat subiect?! Iar când vine vroba despre o călătorie în alt oraș cert este că muzeele sunt spații deschise tuturor, sunt porți către trecuturi ce ne pot da răspunsuri despre prezent, sunt o formă excelentă pentru învățarea activă. Muzeele sunt despre noi. Autocunoașterea poate începe acolo.  Turismul cultural nu se referă doar la trecut ci și la prezent, la identitatea culturală actuală pe care turistul venit de oriunde o va lua cu sine, ca amintire, împachetată într-o valiză invizibilă. 

Dar, de fapt, ce înseamnă să fii tursit în Sibiu? Focusul pliantelor dedicate turiștilor este pe muzeele orașului. Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană în 2007 și, de atunci, s-a conturat tot mai mult dimensiunea culturală a acestui oraș ca destinație turistică. Avem un muzeu în aer liber, un muzeu de istorie naturală, un muzeu de etnografie, un muzeu cinegetic, dar și Galeriile de artă.Toate despre bunuri culturale ce acoperă o arie generoasă de preocupări, diversitatea aceasta regăsindu-se în statistici care mai de care mai optimiste. Mii, zeci de mii, ba sute de mii de turiști vizitează anual muzeele din Sibiu. 

Potențialul turistic al Sibiului nu există în vid, ci este suma unor elemente precum istoria, arhitectura dar și instituțiile de cultură și oamenii acestora. Și nicidecum nu poate exista ca produs finit, pentru că orice stagnare echivalează cu mersul în marșarier. Despre asta am vorbit cu directorul Complexului Național Muzeal Astra, Ciprian Ștefan:

Ultimele statistici, la nivel european, dau ca puncte de interes principale în stabilirea locațiilor pentru concediu, muzeele, clădirile de patrimoniu etc. Sibiul în acest context are uriașa șansa de avea două din cele mai importante muzee din România, ASTRA și Brukenthal, care, din punctul meu de vedere contează enorm în oferta culturală a orașului, județului și chiar a țării. Marea provocare e aceea a diversificării ofertei culturale pentru noi tipuri de audiență, fără a transforma muzeul într-un disney-land. La muzeul ASTRA, valorizăm cercetarea colectivului de muzeografi, restauraratori, pedagogi muzeali, ducându-o la un nivel de comunicare și interpretare accesibil tuturor categoriilor de vârstă și de pregătire. În acelasi timp, fără o politică de marketig, PR și parteneriate strategice cu factori externi nu ar fi posibilă dezvoltarea ofertei culturale și transmiterea prin cele mai bune canale către beneficiarii direcți. Sibiul s-a dezvoltat datorită culturii, anul 2007 fiind startul acestei dezvoltări, iar 2019 trebuia să fie o relansare generată de programele care ar fi trebuit pornite prin Regiunea Gastronomică Europeană, dar din motive obiective, refresh-ul necesar mai asteaptă o perioadă, sper eu, de scurtă de timp. Între timp publicul vine în Sibiu, la Festivalul de Teatru, la cele două muzee și, insular, la câteva evenimente de pe Agendele culturale. Din păcate am devenit un oraș de tranzit și nicidecum un oraș cu oferte concrete pentru două -trei zile. La muzeul ASTRA se poate sta o zi, dar în rest? În momentul de față, o spun cu toată responsabilitatea, dacă nu va fi realizată o strategie pe temen lung agreata la nivel local și județean și agreată de autorități împreună cu instituțiile de profil, nu văd un viitor strălucit. Dar, înca sper că ne vom trezi din anul 2007 și vom înțelege că pentru viitor trebuie altceva ca să fim acolo, în top, unde ne este locul.”

De partea cealaltă, la Muzeul Național Brukenthal directorul Sabin Adrian Luca spune că în activitatea sa de manager al muzeului încă  din 2006, l-au ajutat cărțile pe care le-a citit de-a lungul vieții și care au lăsat urme, „începând de la cititul cu lanterna sub cearceaf”:

Am încercat și încerc să fac din muzeul ăsta ce am visat eu când eram tânăr și ce am văzut eu în marile muzee de afară. Pentru mine, muzeul este o muncă perpetuă, refacem ca să avem o viziune a viitorului prin prisma trecutului. O lecție importantă, însă, este că nu numai avântul contează aici, ci și răbdarea… Cultura e un blestem. E o muncă a celor opt zile din șapte. Nu am avut nicio zi de concediu în toți anii aceștia pentru că mă atrage foarte mult locul ăsta și mă motivează munca mea.”

Mirror, mirror on the wall…

Fiind unul dintre fenomenele cu cea mai extinsă dezvoltare la nivel economic dar și social, turismul cultural este un spațiu al volatilității. Chiar dacă infrastructura există, cum este cazul Sibiului unde prin centrul istoric prin care te poți plimba agale, printre festivaluri și muzee, acest mod de a petrece timpul liber este din ce în ce mai mult în competiție cu noi soiuri de entertainment care preiau cu ușurință atenția oamenilor. Artiștii sunt provocați de realitățile ale secolului, mereu în viteză și schimbare, dar și de infrastructura pe care o au la îndemână prin intermediul instituțiilor de cultură. Despre asta mi-a vorbit Lia Perjovschi. Lia este născută la Sibiu, fiind fondatoarea şi coordonatoarea AAC/CAA — Arhiva de Artă Contemporană/Centrul pentru Analiza Artei, o instituţie informală care a funcţionat sub diverse denumiri începând din 1985, şi a KM — Muzeului Cunoaşterii, un proiect interdisciplinar şi educaţional care are la bază cercetarea începută de artistă în 1999 şi care continuă până astăzi. La mansarda Bibliotecii Astra ea la fondat Muzeul Cunoașterii. Am mers către ea pentru a privi și din unghiul artistului oferta culturală a Sibiului.

Muzeele ar trebui să răspundă timpului prezent cu pasiune, empatie, prospețime, curiozitate… să facă tot ce pot (cu ce au, cu bugetele lor modeste) pentru toate generațiile. Ar trebui să medieze și să traducă cultura, să o redefinească cu cele mai bune intenții, fără spectacol manipulator. Kitul Muzeului Cunoașterii de la Biblioteca Astra este o minune pentru mine. Îmi este frică să clipesc că  nu cumva să dispară, pentru că în România este preferată distrugerea și memoria scurtă, nu construcția, nu memoria de lungă durată. Îi sunt recunoscătoare domnului director Silviu Borș și întregii echipe pentru deschiderea de care au dat dovadă. Cititorii au posibilitatea să citească și vizual harta cunoașterii, biblioteca fiind locul democratic cu o multitudine de universuri, pe principiul show and tell (arată și povesșeste), au câteva repere din ceea ce numim cultură generală, ceva despre corpul uman, planeta pe care traiesc, universul în care călătoresc, despre cultură, artă, știință (ceea ce omul a creat în călătoria sa). O doamnă la 35-40 de ani îmi spunea că nu știe ce-i aia Calea Lactee, Sistem Solar și nu mi-a venit sa cred, dar am încercat să-mi amintesc când am aflat eu, pentru că da, nu am învățat la școală ci undeva, cred că după 1990, la Observatorul din București. Apoi în cărțile nepoatelor mele. Proiectul este un spațiu deschis, pregătit pentru a acumula în timp. Asta-i, mă bucur că am reușit să fac aceasta propunere, sper să reziste și să o îmbogățesc. Cei cărora le fac un tur sunt impresionați de idee, de spațiu. I s-a dus vestea și încep să vină români, străini, specialiști din diferite domenii intenționat în Sibiu ca să vadă sala de lectură altfel. Educația, autoeducația nu se termină niciodată. Pentru binele nostru individual și comun ar trebui să avem acces toți (timp, bani) la informație, cunoaștere pentru a fi capabili să ne creăm posibilități tot mai bune pentru prezent, viitor…”  

Tot Lia mi-a spus că suntem norocoși la Sibiu. Și are dreptate. Spațiile generatoare de experiențe culturale inedite prind conturi pe zidurile clădirilor din oraș în cadrul celui mai amplu demers de revitalizare a spațiului urban prin artă, și anume Sibiu International Street ART Festival.  care se întinde de-a lungului anului prin Toate lucrările realizate în cele cinci ediții ale festivalului pot fi vizitate în trei ore cu bicicleta, în cadrul Turului de Artă Stradală.

Turiștii caută și altceva decât atracțiile tradiționale, iar arta stradală pare că le suscită tot mai mult interesul, fiind o formă de turism alternativ. Sibiu Street Art Tour include acum 81 de murale (8.400 metri pătrați de culoare), ce pot fi descoperite în tot orașul, fie individual, folosind harta tipărită sau online a turului, fie alegând varianta circuitului ghidat. Prin zecile de lucrări realizate pe unități de învățământ, Sibiul este astăzi recunoscut la nivel internațional, fiind un diferențiator față de orice altă destinație street art.”- Andrei Oltean – președinte ART Factory Transilvania, organizator Sibiu International Street Art Festival

Tot în zona turismului alternativ avem și muzeul digital Micro-Folie, un proiect cultural găzduit de Casa Artelor din Piața Mică și conceput de Ministerul Culturii din Franța sub coordonarea celor de la La Villette. A fost adus pentru prima dată în România în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu 2018, iar de anul acesta este permanent deschis în Sibiu. Spațiu complex de familiarizare cu cele mai importante capodopere găzduite de instituțiile de cultură din Franța, dar și spațiu de învățare prin joc, Micro-Folie (care a fost, până în prezent, implementat în aproape 200 de orașe din întreaga lume) propune publicului de toate vârstele trei structuri complementare, fiecare cu propriul său specific: Muzeul digital, Realitatea virtuală și Fab Lab.

Andrei Șerban este coordonatorul proiectului din partea Teatrului Național Radu Stanca și ne spune că „totul a început de la o vizită a domnului Constantin Chiriac la Paris, unde a fost atât de impresionat de potențialul cultural și educativ al Micro-Foliei, în Parc de la Villette, încât a vrut neapărat ca Sibiul să se bucure de bagajul informațional copleșitor al acestui proiect. După o ediție-pilot Micro-Folie în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu din 2018, începând din 7 iunie 2019, Sibiu a adoptat integral acest nou concept cultural, permanentizând accesul publicului național și internațional la cele trei „compartimente” ce fac parte din structura sa: Muzeul Digital, Realitatea Virtuală și FabLab. Scopul principal al Micro-Foliei este democratizarea accesului la cultură prin intermediul tehnologiei, oferind publicului de orice vârstă posibilitatea de a cunoaște opere de artă din toate timpurile care fac parte din cele mai importante muzee și instituții de cultură din Franța. În Realitatea Virtuală, publicul poate urmări în varianta 360 grade minidocumentare, videoclipuri sau fragmente din concerte oferite de canalele Arte, în timp ce FabLab este un spațiu destinat activităților educative, unde vizitatorii își pot crea, cu ajutorul imprimantelor 3D, al markerelor 3D și al imprimantei de tricouri, diverse obiecte. Impactul Micro-Folie Sibiu a fost impresionant încă de la ediția pilot, unde, pe durata FITS 2018, Casa Artelor (sediul Micro-Folie Sibiu) a găzduit peste 1500 de vizitatori. În acest an, începând cu luna iunie, publicul care a trecut pragul Micro-Foliei a depășit numărul de 3000 de vizitatori de toate vârstele.

Cu o platformă de promovare a orașului care te poate ajuta destul de bine să îți planifici un popas în Sibiu, Primăria orașului mizează mult pe amploarea pe care o ia mediul virtual în gestionarea vacanțelor. Potențialul ridicat în experimentarea unui tip de turism experimental prin abordarea concentrată pe autentic, pe descoperirea comunității locale, pe cunoașterea istoriei, declanșează tot mecanismul acesta al orașului văzut ca destinație culturală. 

Sibiul este o combinație reușită de calități culturale și turistice, fapt confirmat de statutul său ca destinație internațională de turism și, mai mult, de turism cultural. Fiind singurul oraș din România distins cu 3 stele Michelin, Sibiul combină un centru istoric bine conservat, cu un patrimoniu construit valoros și bine pus în valoare și un calendar de evenimente culturale și sportive care atrag nu numai sibienii, ci și turiștii din Europa și din întreaga lume. Muzeele deosebit de apreciate ale orașului, instituțiile de cultură, dar și împrejurimile Sibiului cu satele interesante prin tradițiile pe care încă le păstrează cu eforturi conștiente. completează oferta unei destinații turistice care impresionează prin istorie, cultură, patrimoniu și mai ales prin atmosferă. Datorită diversității ofertei turistice, Sibiul se potrivește oricărui profil de turist, oferind ceva pe gustul fiecăruia. Din fericire, Sibiul mai are încă mult loc să crească. Ca administrație locală depunem eforturi să promovăm atuurile orașului cât mai profesionist și continuăm să sprijinim cultura prin finanțări substanțiale și prin comunicarea acestor evenimente ca parte a brandului orașului. Și industria ospitalieră din Sibiu are loc și oportunitate de creștere, fiind nevoie de mai multe locuri de cazare și mai ales de servicii turistice de o calitate tot mai bună.” (Mirela Gligore – Sef Serviciu Comunicare, Relații Externe și Marketing la Primăria Municipiului Sibiu).

Ilustrații: Diana Blaga

*articol apărut în Capital Cultural nr. 18