La Sibiu se desfășoară în aceste zile cel mai vechi festival de jazz din țară. Un festival cu tradiție, un festival care a ajuns la ce-a de-a 44-a ediție. Vor fi 4 zile de concerte si spectacole a căror temă comună este muzica de jazz şi interferenţele sale cu muzica contemporană. Directorul festivalului, Konstantin Schmidt spune că pentru Sibiu, acest festival înseamnă continuitate, perseverență, un pas înainte.

“Noi primim sute de propuneri  pe an de la  artiști care vor  să cânte în cadrul festivalului, pe care le selectăm pentru a crea dacă se poate un mesaj unitar, pentru fiecare ediție. Încercăm să pliem acest  univers muzical pe gustul schimbător al publicului. Pentru că publicul evoluează sau involuează. Și atunci  încercăm să acoperim toate gusturile publicului, mai ales publicul tânăr. Încercăm să atragem acest segment pentru că publicul tânăr este în mare  parte, needucat, în ceea ce privește arta în general și muzica în special. Pentru Sibiu, acest festival înseamnă continuitate, un pas înainte, perseverență.  Suntem aici și  încercăm să fim aici și la anul.”

Reporter: Faptul că în Sibiu  mai există încă un festival de  jazz și iată, a mai apărut  încă  un eveminent de acest gen, care se va organiza luna viitoare, e un plus pentru oraș, pentru public?

K. S.: Da, e un  plus, bineînțeles. Am  spus-o de mai multe ori și  n-aș vrea să se interpreteze ca  invidie ceea ce spun  acum, poate să fie   câte  un festival de jazz în fiecare lună, dar  ideea principală este  lipsa de onestitate și de bun  simț.  Nu lovești în bugetul unui festival ca să dai unui alt festival de același gen. Este ca și cum ai tăia din bugetul  Festivalului Internațional de Teatru și mai faci încă unul de același gen,  sau unul de film documentar. Pregătirea de la o ediție la alta  înseamnă un efort  imens pe care guvernanții și  finanțatorii nu-l cunosc și nu îi interesează. Ei vor doar să fie vizibili. Dacă acum  câțiva ani aveam  vreo 50 de evenimente pe agenda culturală, acum avem 80 de evenimente. Multe  din ele sunt cel puțin   dubios ca și calitate, ca să nu spun că sunt jignitoare la adresa  publicului. Adică reducem  mesajul cultural la nivel de stomac și de gleznă. Ori nimeni nu câștigă din treaba asta. Un public cu cât e mai îndobitocit, cu cât te adresezi mai mult de la centură în jos,  cu atât e  mai ușor de manipulat.

Reporter: Cum  vedeți publicul de  jazz?

K.S. Publicul de  jazz  se împarte  în 3 categorii: în prima sunt cei care au plecat în exil,  alta e formată din  cei staționari care în fiecare an vin să se bucure de concerte și a treia categorie,  pentru care noi lucrăm cel mai mult și unde pierdem  enorm de mult timp, cu o risipă imensă  de energie și de bani, este publicul tânăr care este  needucat.  Eu  îmi doresc să am din nou puterea și timpul să fac ceea ce am făcut în  1999,  când am ținut  un curs în liceele principale din Sibiu, despre istoria și estetica bluess-ului și a  jazz-ului și plăcea enorm.  Dar pentru asta  eu nu trebuie să-mi fac griji ce fac cu festivalul și de unde fac rost de bani.  Vreau să am  timpul și plăcerea  să ma duc cu  bicicleta și cu casetele  video  despre jazz, în fiecare  liceu.

Program concerte:

Sala Thalia

Joi 23 octombrie, incepand cu ora 19:00:

Carmen Souza “Kachupada”

The Chico Freeman Quartet “The Elvin Jones Project”

Vineri 24 octombrie, incepand cu ora 19:00:

Nicolas Kummert “Homage to Sax”

Ramon Valle “Carribean Dreams”

Eli Degibri “Twelve”

Sambata 25 octombrie, incepand cu ora 19:00:

Martin Reiter Trio “The acoustic experience”

Peter Sarosi “Zaraza”

Jaroslaw Bester “The Golden Land”

Duminica 26 octombrie, incepand cu ora 19:00:

James Blood Ulmer&Pierre Dorge&New Jungle Orchestra “Hightime”

Alegre Correa “Songs of Moment”