Avem multe lucruri pe care să le învățăm unii de la alții. Când vorbim de civilizație, dezvoltare sau cultură, educația este o constantă, indiferent dacă ne îndreptăm privirea spre Anglia, Germania, Africa sau România. Experiențele pot fi, însă, diferite de la un om la altul.
Ce are de învățat un profesor de la o universitate din Africa de la unul din România sau China? Cum se pot crea legături care să ducă la o îmbunătățire a sistemului educațional internațional? Primul pas este dialogul. Un astfel de exercițiu a inițiat și organizat Universitatea Lucian Blaga din Sibiu (ULBS), în cadrul proiectului Săptămâna internațională a ULBS (8-13 mai 2017). Peste 120 de participanți din diferite țări (Austria, Germania, Franța, Italia, Olanda, Grecia, Bulgaria, Belgia, Norvegia, Polonia, Macedonia, Cehia, Ucraina, SUA, Africa de Sud, Egipt, China, Mongolia, Rusia, Indonezia) au participat la conferințe, dezbateri și mese rotunde pe tema educației și diplomației la nivel global.
Problema drepturilor omului
În acest context l-am întâlnit pe profesorul Maake Masango, de la Universitatea din Pretoria, una dintre universitățile de top din Africa de Sud, cu cele mai bune rezultate în cercetare. El spune că parcursul educațional e foarte important, doar prin educație și demnitate umană noua generație ar putea fi ferită de violența care amenință din ce în ce mai mult întreaga lume.
„Universitatea este un loc în care îți modelezi mintea și e momentul în care te hotărăști cu ce anume vrei să contribui la dezvoltarea societății. Nu numai a societății în care trăiești, ci la nivel internațional, întrucât lumea a devenit din ce în ce mai mică. Generația viitoare va trăi într-un mediu violent, într-un mediu cu dificultăți pe care va trebui să le înfrunte. Aceasta este lumea pe care o va moșteni. Parcursul educațional ar trebui să se asigure de faptul că demnitatea umană nu lipsește din formarea viitoarei generații. Pentru că dacă asta se întâmplă, vom avea o lume violentă, în care nu va exista pace. Am venit aici pentru că universitatea noastră a semnat un acord cu Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu pentru a lucra împreună la proiecte de cercetare. Reprezentăm, astfel, universitatea noastră și sperăm să punem în discuție problema drepturilor omului. Pentru mine este extrem de important, pentru că văd multe universități care nu ating acest subiect când vine vorba de curriculum. E foarte important să pregătim următoarea generație să ia în considerare acest aspect, pe viitor.”
Despre tânăra generație de studenți, profesorul Maake Masango crede că este influențată de mediul virtual, care poate duce la formarea unei comunități lipsită de comunicare: „Tânăra generație de studenți, din păcate, este, în mare parte, influențată de media. Media este folositoare dar, câteodată este și foarte periculoasă. În universități, vezi studenți care folosesc rețele de socializare și nu vorbesc unul cu celălalt. Și asta îi tranformă într-o comunitate tăcută, o comunitate unde nu există comunicare și respect. Dacă ar fi ceva ce mi-ar plăcea să pot face este să mă întorc în timp, să fiu din nou adolescent și să corectez lucrurile pe care aș fi putut să le corectez, dar nu am făcut-o. Profitați de această oportunitate, folosiți-o pentru comunitatea dumneavoastră și pentru restul lumii, astfel încât dreptatea și pacea să domnească. ”
Adepți ai păcii
L-am întrebat pe Maake Masango cum sunt privite universitățile europene, în Africa: „Universitățile din Europa pun accent pe mediul academic și modul de adresare în acest mediu. Nu se adresează maselor sărace. Te formează să devii internațional, să vorbești la acest nivel academic. Cred că este, de asemenea, important să existe un echilibru în ceea ce privește problema săracilor. Pentru că vorbim despre ei și nu cu ei. Curriculum-ul nu este adaptat lor. Și dacă nu au bani, ghinion. Vor continua să trăiască în sărăcie și elita să fie cea care conduce. Eu sunt încântat de faptul că am încheiat un parteneriat cu Universitatea Lucian Blaga din Sibiu și sper ca uniunea noastră să nu fie disfuncțională, iar copiii care vor fi astfel educați, să devină adepți ai păcii în lume. Atunci consider că uniunea noastră a contribuit la stabilirea păcii și a dreptății în lume. Vrem să aducem în discuție problema justiției, a dreptății, pentru că eu și colegii mei am fost asupriți și știm ce înseamnă să fii de partea cealaltă a lumii. Putem numi alte țări care trec prin aceeași situație, în care umanitatea a fost violată. Ar fi un mare păcat ca noi, cei care suntem formați de universitate, să tăcem atunci când alții sunt asupriți și atacați. ”
Diplomația culturală întărește identitatea
Umanitatea și demnitatea fac parte din cultura africană, îmi spune profesorul Maake Masango, iar diplomația culturală are un rol foarte important atât pentru tine însuți, cât și pentru țara pe care o reprezinți: „Cultura africană este o cultură a umanității, a pasiunii cu care te respecți pe tine. Mama obișnuia să-mi spună, în copilărie: trebuie să respecți femeile. Dacă ești violent cu femeile, trebuie să știi că ești violent cu mine. Suntem crescuți cu o conștiință a umanități, învățați să ne respectăm pe noi înșine. Dacă faci ceva rău, e o violare a culturii cu care ai crescut. În ceea ce privește diplomația culturală, care ne-a adus împreună, la Sibiu, cred că îți poate da putere. Diplomația ta culturală este cea care spune cine ești. Te ajută să interacționezi cu ceilalți în așa măsură încât ei devin o parte din tine și tu devii o parte din ei. Diplomația culturală îți întărește identitatea.”
autor: Oana Ciucă Lázár, editor: Adela Cândea