Interviu cu dirijorul Gabriel Bebeșelea, directorul artistic al festivalului Musica Ricercata

Două ore și jumătate am povestit cu dirijorul Gabriel Bebeșelea despre muzică, despre Sibiu, despre festivalul pe care îl organizează de trei ani în orașul său natal. Anul acesta va avea loc cea de-a patra ediție a festivalului Musica Ricercata și se va desfășura la Sibiu, în perioada 28 iunie – 1 august. Festivalul are la bază un concept dedicat păcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebeșelea la Napoli, opera “La foresta d’Hermanstad” (Pădurea Sibiului), despre care veți afla mai târziu, în timpul conversației mele cu Gabriel.

Gabriel Bebeșelea se bucură de o recunoaștere foarte mare, la nivel internațional. Acum locuiește în Italia, iar vizitele sale în România sunt riguros programate, pentru că agenda sa este foarte încărcată. La două-trei zile călătorește în alt oraș al lumii. Are concerte deja stabilite până în 2024. Este Dirijor Principal al Filarmonicii “George Enescu” din București, al Filarmonicii de Stat “Transilvania” din Cluj-Napoca, Director Muzical și Dirijor Principal al Filarmonicii Naționale a Macedoniei. În 2011 a fost numit Dirijor Principal al Operei din Iaşi, devenind cel mai tânăr şef de orchestră într-o astfel de postură din România, iar în 2015 a fost numit Dirijor Principal al Operei Române din Cluj. Din 2019 este director artistic al Festivalului Musica Ricercata, și pentru noi, cei care locuim în Sibiu, este un mare prilej să ascultăm premiere muzicale, să participăm la discuții cu muzicologi, poeți, scriitori sau muzicieni. E acel altceva pe care îl căutăm cu toții și despre care vorbim în grupurile noastre restrânse.

foto: Ionuț Macri

Pandemia a umbrit ultimele două ediții ale festivalului. Eu n-am reușit să ajung nici măcar anul trecut la vreunul dintre evenimente, dar documentâdu-mă aflu, spre exemplu, că anul trecut pe lângă concerte, a avut loc o discuție despre universul sonor al lui Mircea Eliade din prisma manuscriselor și un recital din repertoriul pianistic al lui Mircea Eliade. Anul acesta sunt programate iarăși multe premiere, atât muzicale cât și prin prisma descoperirilor pe care Gabriel Bebeșelea le aduce la lumina datorită pasiunii sale pentru cercetare. 

Tot de la Gabriel Bebeșelea am  aflat despre Götz Teutsch, care s-a născut și a copilărit la Sibiu, strănepot de unchi al episcopului Georg Daniel Teutsch. Götz Teutsch a fost solo-violoncelist al Berliner Philharmoniker timp de 21 de ani. Anul trecut a împlinit 80 de ani, are o poveste de viață fascinantă și în orice interviu sau descriere a sa de pe internet, ține să menționeze de fiecare dată că s-a născut în Sibiu. După discuția cu Gabriel, am mers împreună până la Statuia lui Teutsch din fața Bisericii Evanghelice, apoi până la Casa Teutsch. În câteva momente, la capătul celalalt al firului, domnul Götz Teutsch a primit două fotografii cu orașul său natal și a trimis la rându-i gânduri de recunoștință înapoi. Sunt gesturi mici însă cu o greutate emoțională impresionantă. Götz Teutsch a fost invitat anul acesta la Sibiu, în cadrul festivalului alături de alți oameni de cultură importanți precum: Sayaka Shoji (care va susține un recital extraordinar pe vioara Stradivarius cumpărată de Napoleon pentru Madame Recamier), Kalevi Aho (cel mai important compozitor contemporan finlandez), Mircea Cărtărescu, Ioana Nicolaie, Emil Hurezeanu și Radu Vancu.

Oana Ciucă: Gabriel, de ce ai ales să organizezi acest festival la Sibiu? Ținând cont de cariera ta internațională și de faptul că nu mai locuiești de mulți ani în România, mă gândesc că ai putea să-l organizezi oriunde în lume și poate chiar ți-ar fi fost mai ușor, mai ales că are un concept unic.

Gabriel Bebeșelea: În primul rând, mi-am dorit să fac ceva în orașul în care m-am născut. Mi-am dorit ca modelele concepuale și modelele artistice pe care le-am trăit si de la care am învățat de peste tot din lume, să fie prezente și aici. Iar publicul sibian să poată să se bucure de aceste lucruri. În al doilea rând, am vrut să aduc un omagiu unui compozitor care s-a născut foarte aproape de Sibiu, la Târnăveni, și care, a devenit unul dintre cei mai importanți compozitori ai lumii, este vorba despre Gyorgy Ligeti. Acesta a compus o piesă pentru pian care se numește Musica Ricercata și de aici a venit și ideea festivalului, care înseamnă în același timp muzică cercetată. Tot ceeea ce facem în festival are legatură cu manuscrise. Tot ceea ce prezentăm publicului este dintr-o perspectivă a unei cercetări foarte profunde pe care eu o realizez înainte, iar toate conceptele sunt construite de la anumite manuscrise.

Festivalul a ajuns la a 4-a editie. Cum s-au legat până acum edițiile una de alta? Cum ai simțit că se dezvoltă conceptul Musica Ricercata?

Gabriel Bebeșelea: Da, ne aflăm la a patra ediție, chiar dacă deja două ediții s-au desfășurat sub auspiciile pandemiei. În fiecare ediție de până acum am încercat să demonstrăm, prin intermediul cercetărilor și manuscriselor, în timp real, în fața publicului, sincronismul muzical dintre Transilvania și Europa de Vest. Tot ceea ce am prezentat în festival avea în spate cercetări minuțioase care, de multe ori, scoteau la lumină manuscrise ce nu mai fuseseră prezentate în concert de secole. Nu întâmplător titlul Musica Ricercata înseamnă muzică cercetată, dar este un omagiu ascuns adus imensului compozitorul György Ligeti, care a compus o piesă purtând acest titlu, prin care aducea la rându-i un omagiu compozitorului barocului timpuriu italian, Girolamo Frescobaldi. La fel cum Ligeti s-a uitat din secolul XX înspre secolul XV, noi ne uităm din prezent înspre trecut, descoperind comori muzicale uitate.

Fiecare ediție a avut o temă, un puzzle pe care publicul era invitat să-l rezolve alături de noi. BaRockIN’ Transylvania a fost denumită prima ediție, în care am prezentat parcursul barocului transilvănean în paralel cu cel german, care l-a și inspirat. A doua ediție, Beethoven conTempo, desfășurată în spațiul online din cauza pandemiei, l-a prezentat pe Beethoven în paralel cu contemporanii săi care au compus pe actualul teritoriu al României actuale. Anul trecut, în Hidin’ Haydn in Transylvania, am descoperit ascunzătorile transilvănene în care frații Haydn au fost, spre surprinderea tuturor, conectați cu Transilvania.

Iar pentru anul acesta la ce v-ati gândit?

Gabriel Bebeșelea: Inițial conceptul festivalului de anul acesta arăta puțin diferit, dar am reușit să-l metamorfozăm pentru a transmite mesajul pe care-l consider necesar în această perioadă. Nu putem să rămânem indiferenți la drama care se desfășoară în aceste momente în Ucraina și tot conceptul din această ediție se va învârti în jurul celei mai puternice necesități din zilele acestea – pacea, oprirea odiosului război. Ediția se va numi Ramificări, titlu pornit de la numele unei alte piese de Ligeti care va fi interpretată în concertul de deschidere al festivalului. Coincidență sau nu, lucrarea de deschidere fusese programată cu aproximativ un an în urmă, fără să fi știut ce va urma: „Dansul marii pipe a păcii” din Indiile galante de Jean-Philippe Rameau. Toate evenimentele au niște încrengături care le leagă puternic și vor fi conceptualizate și dedicate opririi războiului, fiind niște metaforice ramuri de măslini, simbol al păcii. Concertul de închidere este o culminație a acestui mesaj, reunind muzicieni ucraineni, moldoveni, români și din Uniunea Europeană.

Printre invitatii festivalului, un nume cu semnificatie aparte este Götz Teutsch, care are legaturi puternice cu Sibiul. Invitația în cadrul festivalului ai considerat-o ca o mică apreciere pentru renumele său și legătura cu Sibiul?

Gabriel Bebeșelea: Domnul Götz Teutsch este unul din cei mai importanți muzicieni proveniți din această zonă geografică. Este strănepot de unchi al episcopului Georg Daniel Teutsch, a cărui statuie impozantă se află în fața Bisericii Evanghelice. S-a născut și a copilărit la Sibiu, a continuat școala la Rupea și Sighișoara. A studiat violoncelul la Conservatorul din București și după foarte puțin timp a devenit solo-violoncelist al celei mai importante orchestre a lumii: Berliner Philharmoniker. Ne bucură enorm că domnul Teutsch va reveni în orașul natal, cu care are și acum o conexiune specială. Dar mi-aș permite să-i amintesc și pe ceilalți invitați remarcabili care ne vor „trece pragul” între 28 iulie – 1 august: Mircea Cărtărescu, Ioana Nicolaie, Emil Hurezeanu, Kalevi Aho, Sayaka Shoji, Radu Vancu, Matei Ioachimescu, Cristian Spătaru și mulți, mulți muzicieni din toate colțurile Europei. 

Pasiunea ta pentru cercetare este binecunoscută. Așa ai descoperit și “La foresta d’Hermanstad”, pe care o vei monta în premieră, în Sibiu. Anul acesta vom putea vedea o mica parte, în cadrul festivalului.

Gabriel Bebeșelea: Da, pasiunea aceasta pentru cercetarea manuscriselor m-a adus în fața unei decoperiri care m-a bucurat enorm, și anume “La foresta d’Hermanstad”. Este o operă a cărei acțiune se petrece la Sibiu, compusă de unul dintre cei mai importanți compozitori italieni de operă, Valentino Fioravanti unul dintre mentorii lui Gioachino Rossini. Această operă nu s-a mai cântat din 1812, iar lucrul acesta m-a energizat mult mai tare înspre a face operă la Sibiu. Inițial festivalul de anul acestea pregătea prezentarea în premieră modernă a acestei opere pe care o descoperisem în urmă cu câțiva ani. Pentru a păstra conexiunea, o să interpretăm în concertul final și un fragment din această operă. Am ajuns la manuscris după căutări care au durat mai bine de un an și după o cercetare minuțioasă, cu mici tente de detectivism câteodată. Lucrul pe manuscris a durat, cu intermitențe, mai bine de trei ani. Acum opera este pregătită pentru interpretare, dar consider că acest moment e oportun doar când avem pace.

Concertul din Piata Mare are iarăși mai multe semnificații multiple. Cum ai gândit conceptul? Legăturile dintre muzicienii pe care i-ați invitat și mesajul pe care doriți îl transmiteți.

Gabriel Bebeșelea: Concertul de închidere a Musica Ricercata Festival Op.4 este în sine un mesaj răsunător al solidarității și păcii. În Piața Mare, locul ultimului summit al Uniunii Europene înainte de pandemie, se vor reuni 120 de muzicieni care vor interpreta Simfonia a IX-a de Ludwig van Beethoven, devenit imn al Uniunii Europene. Pe 1 august la Sibiu se vor reuni muzicieni ucraineni refugiați în diverse colțuri ale Europeni, alături de muzicieni moldoveni, români și din alte țări europene. Poate nu e o coincidență faptul că din Piața Mare, spre Sala Thalia, se trece prin Piața Friedrich Schiller. Acesta a scris poezia “Oda bucuriei” pe care Beethoven a compus finalul acestei simfonii, în care chintesență păcii și solidarități este exprimată de cele mai importante versuri: “Toți oamenii vor deveni frați”, “Îmbrățișați-vă, milioane!”

articol publicat în Capital Cultural nr. 31