Jurnalistul şi omul de cultură Emil Hurezeanu a primit titlul de “Ambasador al Sibiului”, din partea Asociaţiei pentru Înfrumuseţarea Oraşului Sibiu. Viceprimarul Astrid Fodor i-a înmânat distincția, în prezența mai multor oameni de cultură și de afaceri din mediul sibian și declarat că este de apreciat modul în care a reușit să promoveze Sibiul prin eleganță, credibilitate și profesionalism.

 Acum  16 ani, Emil  Hurezeanu devenea  cel mai  tânăr cetăţean de onoare al  Sibiului, în viaţă.  Astăzi, cînd a primit  și titlul de ambasador al orașului, spune că nu face niciun efort  să fie sibian şi să transforme  oraşul natal într-o referinţă.

Reporter: Aţi spus că e  o onoare   apăsătoare  şi o bucurie  vie acest  titlu.  Simțiți că aduce  și unele obligații?

Emil Hurezeanu: Obligațiile le aveam  oricum, ca  reprezentant  al Sibiului şi  cetățean al acestui oraş.   Sigur, acum e  o obligație  nu formală , e o obligație  informală dar mă bucur că eu recunoscând  de fiecare dată Sibiul,  acum mă recunoaște  și  Sibiul pe mine. Se stabilește un raport nemijlocit  între mine și orașul meu natal.  Sigur, voi face tot  posibilul  să fiu  mai apt și mai capabil de a reprezenta orașul atât și cum pot.

Rep.: Ce-i lipsește  Sibiului pentru o vizibilitate  mai mare?

E. H.: Cred că orașul are resurse importante  dar ar trebui să depășească  un grad de  rezervă nedatorată,  provincială. Adică trebuie să își recompună resursele și simbolurile la un nivel mai mare. Dar între timp acest nivel mai mare recunoaște  importanța orasului. E vorba de ghiduri turistice și culturale.  Culmea că Sibiul are o prezență  și vizibilitate mai mare în Europa și în străinătate decât la București, prin resursele lui. Asta ar trebui să facă, să fie mai prezent în România.  Ar fi prima depășire a provincialității. Dar aproape ca se va întâmpla asta  pentru că sibienii au un președinte.

Rep.: Ați  crezut  tot  timpul  în victoria  lui Klaus Johannis?

E. H.: Am mizat pe faptul că este un personaj  nou care s-ar putea să vină în  întâmpinarea schimbării de generație, de atitudine, de mentalitate care în ultimii 25 de ani s-a consumat. Deci e o schimbare care s-a făcut în timp și acum  și-a impus semnele  și semnalele. Johannis era  pregătit să  preia  aceste mesaje. Sau el s-a transformat  în ecranul pe care  s-au proeictat  toate aceste asteptări.  De aici  și succesul lui.

hurezeanu, cetatean, sibiu

foto: Gabriela Cuzepan

Rep.: Cum vă identificați cu Sibiul?

E. H.: Întru totul. Părinții mei trăiesc aici, eu am o locuință aici,  mă plimb ca sibian pe străzi, în piețe, îmi văd  foștii  colegii de  liceu, prietenii noi, prietenii vechi. Nu am alt oraș.

Rep.: Și Bucureștiul?

E. H.: Bucureștiul  este  o scenă în care  încerc să fac  față.

Rep.: Există o concurență  între cele două  orașe?

E. H.: Nu.  Nu există. Bucureștiul este o chintesență a României. Agitată, mișcată poate  și fracturată, necoerentă . Este o realitate dinamică. Bucureștiul nu concurează  nici cu  Iașul, nici cu  Brașovul, nici cu  Timișoara. N-are cum. Bucureștiul are o  forță a lui de atracție, explicabilă. Noi toți suntem de undeva  dar când ajungem acolo nu mai plecăm. Acesta  este motorul Bucureștiului.