Seara de 5 decembrie este cea care dă tonul sărbătorilor din acesă lună. Atunci Moş Nicolae vine la geamuri şi vede copiii cuminţi, lasându-le în ghete dulciuri şi alte daruri. Adevăratul Moş Crăciun, cel din tradiţia Bisericii, este Sfântul Nicolae, numele de Santa Claus provind din termenul olandez Sinterkloos – Sfantul Nicolae. El nu este un personaj mitologic. A fost arhiepiscopul Mirei, o localitate din Asia Mică .
Datorită bunătăţii şi credinţei sale a fost întemniţat şi eliberat după ce Constantin a ajuns împărat al romanilor, cel din urmă dând poruncă să fie eliberaţi din temniţă toţi creştinii. Potrivit legedelor istorice, Nicolae a fost unul dintre Sfinţii Părinţi participanţi la Sinodul de la Niceea, conciliu ecumenic al bisericii creştine, la care au participat episcopii din întregul Imperiu Roman. Acesta a fost organizat în perioada de domnie a împăratului Constantin cel Mare şi a avut ca scop a combaterea arianismului, denunţat ca erezie.
Sfantul Nicolae este un personaj real din istoria Bisericii, devenit cu trecerea timpului simbol al bunatăţii sufletului, fiind numit „chip al blândeţilor”, mai ales pentru că a îmbinat smerenia cu dărnicia. Ziua trecerii Sfântului Nicolae la cele veșnice a fost data de 6 decembrie 334, potrivit lucrarii „Legenda Aurea” („Legenda Sanctorum”) a lui Jacoppo da Voragine (+ 1298). În prezent, moaștele sale se afla la Bari, din anul 1087. În biserica „Sfantul Gheorghe Nou” din București, se află mâna dreapta a Sfântului Nicolae. Există credința că această mână i-a fost trimisă lui Mihai Viteazul chiar de Cardinalul de Bari, printr-un pelerin roman, în semn de prețuire pentru lupta domnitorului împotriva păgânismului.
De ce primim daruri de Moș Nicolae
Potrivit tradiţiei, Sfantul Nicolae a aflat într-o zi, că un tata din cetatea Mira, de durere că este lipsit de ajutor în a-şi mărita fiicele, dorea să le ofere spre desfrânare. Sfantul Nicolae i-a daruit omului aflat în nevoie trei pungi cu aur, iar fiicele acestuia s-au putut căsători.
De atunci şi până in zilele noastre, in fiecare noapte a Sfantului Nicolae, cei dragi, in special copiii primesc daruri de la Sfantul Nicolae. Pe lângă daruri, cei neascultatori primesc şi câte o botiţă pentru a le aminti de lucrurile mai puţin bune pe care le-au făcut în cursul anului.
Sântnicoară, în Sibiu
În 6 decembrie se declanșează pregătirile pentru sărbătorile de iarnă. Este momentul în care cetele de feciori din zona Sibiului își stabilesc gazda, își aleg conducătorii pe care îi validează ridicându-i la grindă, fac primele repetiții la colindat Tot de Sf. Nicolae stabilesc repertoriul. În lumea rurală fiecare gospodar ale colinda lui, pe care ceata de feciori trebuie să o știe. Acest repertoriu este important deoarece colindătorii din ceată trebuie să colinde fiecare gospodărie și fiecare gospodar e obligat să-i primească. În caz că nu îi primește se produce acel fenomen unic în spațiul european, care se cheamă descolindat.
„Sfântul Nicolae sau Sântnicoară râmâne unul dintre cei mai respectați sfinți din panteonul românesc, pentru că el aduce noroc și este protector al fetelor sărace. În imaginarul de tip tradițional, Sf. Nicolae este văzut ca un bărbat în vârstă, ca un Moș, e Moș Nicolae care înzestrează două fete sărace. Să nu uităm că Sf. Nicolae rămâne și patronul agricultorilor. Tocmai de aceea îl regăsim în foarte multe icoane”, spune etnograful Ilie Moise.
Potrivit tradiției popolare, de Sfântul Nicolae se pun în apă crenguțe de pomi fructiferi, pentru ca acestea să înflorească. Bătrânii spuneau că joarda Sfântului Nicolae trebuie să fie una de mar, iar dacă aceasta va înflori până la Nașterea Domnului, înseamnă că sfântul a mijlocit pentru iertarea greșelilor.
