Fie că te afli în piețele aglomerate, fie că parcurgi străduțele înguste și ascunse, Sibiul te întâmpină mereu cu un aer șic. Turnurile zvelte, scările învechite, pasajele misterioase, ochii din acoperișurile caselor, toate sunt mereu aici și păstrează în fiecare piață, bucăți de istorie. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în țara noastră peste 12,8 milioane de turiști au fost cazaţi anul trecut în unităţile de primire turistică, cu circa 750.000 mai mulți decât în 2017. Dintre aceștia, aproximativ 2,8 milioane au fost străini.
Sibiul ocupă poziția a șasea, cu 563.642 de turişti care ne-au vizitat judeţul în 2018, cu 310 mai mulți ca în anul 2017. Bucureştiul deschide clasamentul cu peste două milioane de turiști, urmat de Brașov (1,36 milioane) și Constanța (1,31 milioane). Sibiul stă însă mult mai bine la capitolul turişti străini: anul trecut ne-au vizitat 158.452 turiști. Unde merg? Ce le prezentăm? Cu ce impresii rămân și ce avem de învățat în urma vizitei lor, am aflat de la ghizii de turism locali și naționali.
Tur al comunismului
Ionuț Martin este ghid și general manager la Sibiu Reisen. Pe lângă obiectivele cunoscute, a observat că turisții sunt interesați de ultimii 30 de ani ai orașului: „Dacă ne referim la municipiul Sibiu, am observat ca turiștii străini se arată tot mai interesați de istoria recentă a orașului, și mă refer aici la perioada comunistă, la revoluția din ’89 și la perioada de după ’90. De aceea, noi oferim un tur al comunismului și al revoluției, care pornește din Piața Mare și ajungem pe strada Lucian Blaga (unde a locuit Nicu Ceaușescu până în ’89), în zona poliției și a blocurilor din preajmă, turul încheindu-se în zona magazinului Dumbrava. Dotați cu o tabletă, ghizii noștri de turism le explică și arată turiștilor schimbările ce au avut loc în toată această perioadă. Dacă ne referim la județul Sibiu, sunt și mai multe posibilități, printre altele mă gândesc la tramvaiul pe care comuna Rășinari îl pune la dispoziție pentru grupuri sau individual, „expresul brânzei” cum îi spunem noi, și care ne oferă o altfel de posibilitate de a călători de la Muzeul ASTRA spre Rășinari, unde deseori oferim turiștilor o degustare de brânză, după care plecăm în drumeție spre Cisnădioara sau urcăm la Păltiniș. O altă rută apreciată și recomandată tot mai mult este Valea Hârtibaciului. Aceasta s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, prin proiecte sociale și turistice la Hosman, Alțâna, Apoș sau Alma Vii. Noi recomandăm deplasarea spre Sighișoara, pe Valea Hârtibaciului, care nu este atât de circulată și este pitorească.
Daily Sightseeing Tour și zbor cu parapanta
Turiștii pot opta și pentru un „Daily Sightseeing Tour”. Acesta începe în fiecare zi la ora 10.00, în Piața Mare, din 1 aprilie până în 1 noiembrie și se desfășoară chiar dacă participă un singur turist. Aici, Ionuț Martin a identificat mai multe tipuri de turiști: „Ce am observat anul trecut și continuăm să observăm și în acest an, este faptul că majoritatea turiștilor care participă la acest tur, în proporție de 65%, sunt vorbitori de limba germană. Aceștia sunt poate mai dornici să descopere orașul cu un ghid de turism, dar poate îi și atrage faptul că turul are loc în limba germană și engleză, nu și în alte limbi, deocamdată. Totodată, avem mulți tineri care ne vizitează, cu o vârsta între 25 și 35 de ani, care sunt interesați în special de Bâlea Lac și Transfăgărășan, dar și de activități în parcuri de aventură sau chiar de paragliding. Pe langa acestia, mai există încă o tipologie de turiști, cei care vin cu companiile, pe excursii de tip incentive. Acest tip de excursii sunt tot mai multe, și spre surprinderea nostră sunt tot mai multe companii străine care ne cer astfel de servicii.
Tur gastronomic, excursii de o zi
Adela Dadu este ghid local la Transylvania Guide, lucrează mult pe turism privat, individual (familii, cupluri), iar în tururile sale combină cultura cu natura și tradiția: „În Sibiu facem turul normal, dar pot să insist și pe partea comunistă sau pe gastronomie. Fac și tururi gastronomice în care combin elementul cultural și istoria cu gastronomică. Mergem inclusiv la Piața Cibin și pe străduțele mai puțin cunoscute din centrul istoric, mai ales din zona Orașului de Jos.
Merg foarte mult și în împrejurimi, Sibiul fiind foarte bine poziționat și astfel îmi permite să fac multe excursii de o zi, până spre Brașov, Sighișoara, Alma Vii, Biertan, Valea Hârtibaciului, Alba Iulia. Transfăgărășanul este iarasi o destinație solicitată, la fel si Mărginimea Sibiului sau Sibiel. Un tur de oraș poate să dureze de la o ora jumătate până la cinci ore, dacă este un tur gastronomic, iar un daytrip poate să țină și opt ore, dar în ultimele zile ajunge și la 12 ore, mai ales în iulie și august.”
SUA, berze și clopote
Adela Dadu are doar turiști străini, cei mai mulți sunt din SUA, urmați de cei din Canada, Australia, Spania, Franța și Norvegia și spune că îi impresionează totul, de la cultură, până la gastronomie: „Mulți vin pentru obiective care nu sunt foarte aglomerate. Astăzi, de exemplu le-a plăcut la Alma Vii, pentru că nu au fost mulți turiști. Am avut liniște, ne-am uitat la berze, am urcat în turn, ne-am bucurat de clopote. Lucruri pe care greu le întâlnești în alte țări. Noi nu le observăm pentru că le trăim zi de zi, dar pentru ei sunt extraordinare.
Cei care vin la Sibiu, de regulă merg și la Brașov, Cluj, Sighișoara, Timișoara și încearcă să compare. În Sibiu, cel mai mult le place mixul de elemente. Nu este un oraș foarte mare, aglomerat, care să te deranjeze. Chiar îmi spunea un turist că este „the perfect amount of turists”. Este intim, îți dă senzația de siguranță, iar asta e foarte important când vorbim de familii cu copii. Sunt surprinși de evenimente. Am avut americani încântați de Zilele Româno-Americane. Elementul acesta surpriză. Americanii care plătesc mii de dolari pe bilete nu vin special să vadă evenimente. Ei vin să vadă Transilvania. Faptul că noi le oferim și altceva, determină o creștere în timp a duratei medie de ședere. Preferă Sibiul pentru ca seara pot merge la evenimente. De exemplu, un american lucra în industria cinematografică. Când a văzut că la TIFF este filmul Yesterday, s-a fotografiat cu afișul și a trimis în State: fiți atenți că filmul ăsta nu a apărut nicăieri, nici în cinematografe, iar eu stau și îl văd în Piața Mare din Sibiu, gratis.
Vizite acasă la familii de sași
Cătălin Mureșan este ghid local și organizează circuite culturale pentru Siebenbürgen Reisen. Turiștii sunt aproape exclusiv din spațiul germanofil (Austria, Germania și partea vorbitoare de germană a Elveției). Tururile sale sunt axate pe facilitarea întâlnirilor dintre turiști și populația vorbitoare de germană din zona Sibiului: „Punem accent pe vizite și întâlniri, de exemplu cu redacția Hermannstaetder Zeitung sau cu Forumul German sau cu cadre didactice de la școlile unde se predă limba germană sau chiar vizite acasă la unele familii de sași. Mergem la cină cu unele grupuri la o familie din Cisnădioara. Ne axăm mai mult pe activități alternative, decât pe obiectivele turistice principale. Mergem pe Valea Hârtibaciului la Ștefan Vaida, la colecția lui cu obiecte, așa zisul Muzeu Interetnic al Văii Hârtibaciului. Încercăm să ducem lucrurile în partea de mainstream, socială.
Siebenbürgen Reisen are un parteneriat cu Fundația Biserici Fortificate Stiftung Kirchenburgen a Bisericii Evanghelice, prin care oferă turiștilor în momentul rezervării excursiei posibilitatea să doneze o anumită sumă de bani către Fundație. „Cu grupurile care optează pentru donație (de multe ori tot grupul optează), facem o vizită la Fundația Biserici Fortificate unde este prezentată situația actuală a bisericilor, proiectele în derulare, cu tot contextul social și economic al exodului sașilor, al golirii satelor săsești și implicit dizolvarea comunităților bisericești luterane.
Comunități bisericești
Noi suntem un operator de turism de incoming, cu relații directe cu multiplicatori, asta înseamnă că oamenii care vin cu noi au programul făcut înainte cu aproape un an, rezervă direct un pachet care include aceste vizite. Nu întâlnim clienți pe neașteptate aici în Sibiu care ni se alătură. Sunt grupuri închise de regulă, Clubul Rotary, comunități bisericești, coruri, cercuri de prieteni, organizații de educație non formală pentru adulți, diverse grupuri care au un obicei de a călători o dată pe an, la doi ani, la anumite intervale de timp. Anul acesta merg în Lituania, în alt an în Polonia și într-un an vin în Siebenburgen că aud de Transilvania că e frumoasă. Așa ajung la noi, prin recomandările celor care au mai fost aici, fie din alte cercuri, fie din alte organizații.
Avem și grupuri care vin cu trenul sau cu autocarul, dar foarte puține în ultima vreme, pentru că e prea lung drumul. Ne axăm pe Sibiu, pe zona rurală a Sibiului, dar și pe județele Brașov, Mureș, unele tururi ajungand și în Bistrița-Năsăud și în Cluj, dar preponderent în zona de sud a Transilvaniei. Un astfel de circuit prin Transilvania durează între șapte și zece zile. Cele mai lungi sunt de două săptămâni, dar acelea cuprind, de regulă și o altă regiune a țării. Mergem in Oltenia, în Banat, în Bucovina, chiar și în Deltă unde avem parteneri cu care lucrăm. Într-o mică măsură organizam tururi și în București, unde ne focusăm pe arhitectura orașului, dar în mare parte ne concentrăm pe zona Transilvaniei.
Un aspect care îi impresionează mult pe vizitatori este faptul că avem un cadru natural atât de frumos și nu este totul antropizat, adică controlat uman. Sunt pajiști pline de flori și de insecte, din mai până în septembrie. Sunt impresionați și de multietnicitatea și multiculturalitatea pe care o avem aici. Mai este și contrastul dintre ce găsesc aici și ce recepționează prin canalele media de la ei din țară. Probabil sunt prezentate aspecte mai mult negative și se așteaptă ca România să fie o țară a sărăciei extreme. Mergând în zona rurală văd și realitatea așa cum este ea, cu decăderea existentă, cu schimbările sociale puternice de acolo, văd oarecum o imagine complexă. Asta și vrem să le arătăm, nu vrem să le arătăm o imagine cosmetizată, să evităm anumite locuri că arată nu știu cum. Nu vrem să fie așa.. ca o vizită a lui Ceaușescu.
Sibiu – oraș al premierelor
Luminița Drăgoiu este ghid naţional din Sibiu, iar cea mai mare satisfacție o are când în grupul de turiști se află și sibieni, care atunci când trec pe lângă o clădire spun că au aflat lucruri noi. Despre Sibiu spune că este o destinație perfectă: „Obiectivul principal din județul Sibiu este clar Mărginimea Sibiului, cu Sibiel, Cristian, Gura Râului, Păltiniș, Rășinari, Cisnădie și Cisnădioara cu vestita biserică fortificată, Cisnădie cu vestita fabrică de covoare, iar pe vremuri era breasla secerătorilor, una dintre vestitele bresle ale sașilor. Istoria Sibiului este o minune! Primul spital din România – 1292, prima farmacie din Transilvania – 1464, primul pod din fier forjat din țară este Podul Minciunilor de la 1859. Clădirile, Palatul Brukenthal, Astra, biblioteca unde a fost primul teatru în limba română, care este cel mai important sediu cultural al românilor din Transilvania; case importante, Casa Altenberg, Casa Albastră, toate casele din Piața Mare, Piața Mică, care poartă numele vestiților proprietari de case, Casa Haller, Casa Aurarilor, Casa Măcelarilor – cea mai veche casă din Piața Mică, unde este acum Casa Artelor. Cea mai veche clădire din oraș este Turnul Scărilor care este chiar din Piața Huet și dă către Orașul de Jos.
O parte din prima centură de fortificație din piatră a orașului este chiar cum coborâți pe Pasajul Scărilor, în dreapta, la 200 de metri unde este Weinkeller, practic Sibiul este un muzeu în aer liber, fiecare clădire este monument istoric.
Orașul Sibiu este și un oraș ecumenic. Dacă mergeți pe strada Mitropoliei vedeți biserici care aparțin diferitelor culte, Biserica Evanghelică, Biserica Catolică, Biserica Reformată Calvinistă care este împărțită și cu Unitarienii, urmează Catedrala Ortodoxă, iar la câțiva pași este iar Biserica Catolică. Sibiul este oraș cultural, oraș ecumenic, oraș medieval. Să nu vorbim de Festivalul de Teatru care a fost și catalizatorul Capitalei Culturale Europene.
Satisfacția mea cea mai mare este când am un grup și sunt și sibieni, iar când trec pe lângă niște clădiri zic: „Oai, nu știam de asta.” Sunt turiști care vin foarte bine pregătiți, ei citesc tot, pun întrebări și sunt încântați să descopere mai mult decât ceea ce au citit în cărți, pentru că realitatea depășește imaginația lor, sunt fascinați. Lucrez mai mult cu francezi și spanioli, iar ei vin cu o idee despre România, mai ales despre ceea ce văd la TV. Într-o săptămână de tur sunt total schimbați.
Din toate cele relatate mai sus și din impresiile cu care rămân turiștii străini, Sibiu pare sa fie destinația perfectă. Iar evenimentele desfășurate de-a lungul anullui, poziția geografică strategică, istoria păstrată în zidurile acestei cetăți medievale fac din el un oraș ce merită a fi vizitat. Dar toate aceste elemente sunt oare suficiente pentru un turism de lungă durată?
Pe-un picior de plai,
Pe-o gură de rai,
Iată vin în cale,
N-au loc de parcare
Atât ghizii locali cât și cei naționali au identificat mai multe probleme care, dacă s-ar remedia, numărul turiștilor ar crește, iar calitate șederii ar fi superioară.
„Vorbim despre probleme pe care le au și locuitorii orașului sau ai zonelor turistice. Dar, în special lipsa infrastructurii, mașinile parcate neregulamentar și cerșetorii ne mai dau bătăi de cap din când in când”, ne spune Ionuț Martin.
De aceeași părere este și Adela Dadu: „Serviciile noastre sunt mediocre, de la infrastructură până la servicii în restaurante și hoteluri. Nimeni nu vine cu super mari pretenții. Sunt turiști care vin cu emoții, pentru că nu știu la ce să se aștepte sau au o imagine negativă, dar când ajung aici totul se schimbă categoric. Dacă vrem să încurajăm turismul și mai ales turismul sustenabil, mai avem de lucru. În lunile de vară sunt ambuteiaje inclusiv pe Transfăgărăşan. Turiștii lasă în urma lor foarte multe gunoaie, nu avem suficiente toalete, la restaurante aștepți și 60 de minute până îți aduce comanda. Asta ne pune în dificultate, pentru că noi avem un itinerariu de făcut. Noi, ca ghizi, trebuie să mascăm toate neregulile și nu este ușor. Noi suntem interfața, iar succesul vacanței depinde foarte mult și de noi. Împreună trebuie să lucrăm să îmbunătățim.”
Cătălin Mureșan adaugă: „Sunt anumite probleme punctuale care necesită schimbări, de exemplu situația cu parcarea autocarelor este una deficitară, fiind doar parcarea de la Sala Thalia, care este mai tot timpul ocupată. Poate este necesară încă o parcare supravegheată să se simtă în siguranță proprietarii de autocare. Este necesară o toaletă în zona de parcare a autocarelor, asta este o problemă destul de acută. Sunt cele două toalete automate de la Sala Thalia, care reprezintă un mic pas, dar trebuie o toaletă in toată regula acolo.
La nivel de județ, lucrurile se îndreaptă într-o direcție bunicică din punctul meu de vedere, deoarece Asociația Județeană de Turism Sibiu face o muncă bună, având în vedere că turismul generează un venit destul de mare la PIB-ul local. Dar sunt puțini oameni pentru managementul unei destinații așa de mari precum Sibiul, ar trebui dublu dacă nu triplu. Este necesară o susținere mai mare pentru această asociație din partea primăriei și a consiliului județean. Asta este o chestie pentru care aș investi energie în viitor.
Turismul este puțin neglijat, încă suntem la o fază în care începem să înțelegem că e de o însemnătate mai mare. Un alt aspect este și organizarea festivalurilor, poate că am trecut de la o extremă la alta, dacă acum 15 ani nu se întâmpla nimic în oraș, acum se întâmplă prea multe. Poate trebuie orientate către alte cartiere. De exemplu, dacă ajungi cu turistul în Piața Mare și vrei să vezi clădirea, nu poți de atâtea scene și corturi sau terase supradimensionate. Ele modifică caracterul unei piețe. Anul acesta sunt ceva mai discrete, dar anul trecut erau niște structuri enorme. Vine turistul și nu mai vede acele spații de la parter specifice secolului XVI, vrei să explici asta și nu mai ai cum, pentru că sunt peste tot aceste „șuri”, aceste terase de lemn.”
De la an la an, Sibiul își păstreaza acest statut de „oraș turistic” în care mulți vizitatori străini îi explorează străduțele înguste și cochete, clădirile și imprejurimile medievale, mai ales pe timpul verii, când atmosfera relaxantă de vacanță începe să se simtă încă din zona conservată a satului românesc aflat la Muzeului Astra, continuând spre parcul plin de vegetație, Sub Arini, până la zona centrală unde se întind terasele de-a lungul bulevardului Bălcescu și ajung pâna în Piața Mare, Piața Mică și Huet. Și în toată această atmosfera de vacanță, predomină calmul ardelenesc și discreția nemțească moștenite din trecut. Voi ce le recomandați prietenilor să viziteze? Ar mai fi altceva de explorat?
foto: Alex Barbosa
