Pe 24 noiembrie, s-au împlinit patru ani de când artistul Emil Mureșan s-a stins din viață, la vârsta de 88 de ani, lăsând în urmă opere valoroase, precum sculpturi, picturi și machete. Artistul a utilizat un mod unic de realizare a unor tablouri și anume pictatul cu pânză de păianjen. Multe dintre lucrările lui Emil Mureșan se află în prezent la Mediaș, într-o expoziție permanentă și gratuită, intitulată „Natură și fantezie” în Turnul Pietrarilor (Steingässer). Câteva tablouri se pot găsi expuse și la Biserica Fortificată din Axente Sever.
De la arta cofetară la arta plastică unicat
Fiica artistului, Sanda Răvoiu, ne-a vorbit emoționant și nostalgic despre tatăl ei, artistul plastic, Emil Mureșan pe care ni l-a descris ca pe un om pasionat, ambițios și interesat de artă încă din tinerețe: „A fost sufletist, mereu bun cu oamenii, întotdeauna zâmbitor. Toată lumea îl cunoștea, avea o vorbă bună pentru fiecare persoană. De copil avea talentul ăsta, a început cu meseria de cofetar și a dus asta până la arta cofetară, făcea prăjituri și torturi deosebite. După aceea, a făcut școala de vitrinieri și a profesat toată viața ca decorator de vitrină. Arta îi era hobby. După sculptura în lemn, a început cu sculptura în ghips și bronz. A fost multilateral. Pictură a făcut mai puțin, nu-i prea plăcea pentru că era prea migălos, deși avea talent și la pictură.” Absolvent al Școlii Populare de Artă din Sibiu și al Școlii de Artă și Design de la București, Emil Mureșan „nu avea facultate, de asta nici n-a ajuns mare, ca alți artiști, însă a fost recunoscut în țară.”, ne spune Sanda Răvoiu.
Emil Mureșan: „Îmi era rușine într-un fel să arăt oamenilor tablouri din pânză de păianjen.”
Mare iubitor de natură, Emil Mureșan a integrat-o extrem de creativ în lucrările lui inedite. Fiica artistului își amintește că prima expoziție a fost cu piese realizate din tot felul de crengi. „Mergea în pădure, găsind bucăți de lemn de diferite forme și mărimi. El doar elimina surplusul și ieșeau diverse figuri, de la animale până la oameni. S-a remarcat cel mai mult cu tablourile din pânză de păianjen, care sunt toate unicate.”
În anul 2004, datorită picturii cu pânză de păianjen, a fost recunoscut de Cartea TVRecordurilor a Televiziunii Române. Artistul Emil Mureșan a descoperit din întâmplare potențialul estetic al pânzei de păianjen, din care urma să realizeze lucrări cu totul originale, nemaiîntâlnite până atunci. O mărturisire a pictorului din timpul vieții surprinde momentul în care i-a venit ideea de a valorifica fina țesătură de insectă, dar și reținerea de a vorbi lumii despre ea: „Așa culori argintii nu mai văzusem niciodată, era colosal. Când am văzut acele marouri și tonuri de gri și negru, parcă a trecut o săgeată prin mine, mi-am zis că e ceva extraordinar. Am lucrat timp de mai bine de cinci ani la astfel de tablouri, fără să arăt nimănui. Îmi era rușine într-un fel să arăt oamenilor tablouri din pânză de păianjen, eu care fac lucrări de artă”.
De asemenea, fiica lui ne-a relatat perspectiva ei asupra acelui moment cheie din cariera artistului: „L-a trimis mama mea să facă curățenie în șopru de găini. Când a intrat înăuntru, bătea soarele și a văzut un păianjen colorat și o pânză mare. Atunci i-a venit ideea că din asta se poate face ceva. S-a dus și a luat pânza, aceasta fiind mai aparte; nu era pânza obișnuită pe care o găsim pretutindeni, trebuia să fie mai groasă. Le lua pe caiet cu un liniar. Din ea făcea un desen și cu penseta realiza diferite forme. Îi veneau ideile una după alta. Atunci și-a dat seama ce colorit inedit are pânza de păianjen.”.
Prima galerie a lui Emil Mureșan a fost organizată într-o pivniță din centrul Mediașului, fiind locația perfectă pentru a-și expune tablourile cu pânză de păianjen. Din nefericire, din cauza umezelii i s-au deteriorat extrem de multe lucrări. După moartea artistului, unul dintre nepoți (fiul cel mic al Sandei) a luat în custodie ca spații muzeale Cetățile Moșna, Valea Viilor și Axente Sever. Exponatele au fost apoi plasate în sala cea mare a Bisericii Fortificate din Axente Sever. Familia anunțase că vor muta toate lucrările acolo, însă primăria i-a contactat și le-a spus că le va oferi alt sediu, în Mediaș: „Tata și-a dorit mult turnul acesta, avea casa în apropiere, însă nu s-a gândit că persoanele în vârstă nu pot să urce, de asemenea nu este popularizat, nu sunt afișe sau anunțuri cu expoziția.”, ne spune Sanda Răvoiu.
Bufnița legendară, motiv și inspirație în arta lui Emil Mureșan
Dorința cea mai mare a artistului a fost ca toată lumea să se poată bucura de operele lui. De aceea, el a vândut doar un număr mic de tablouri în Olanda pentru a-și putea achiziționa rame. În perioada comunistă, muncea pe gratis, realizând machete pentru statuile ce urmau să fie expuse în oraș. Totuși, primăria i-a asigurat materialele, iar artistul s-a mulțumit cu faptul că i se aprobau unele lucrări pentru a fi făcute monument. Cele mai multe dintre operele sale au fost lăsate orașului, cu toate că, pentru o expoziție au fost oferiți și 10.000 de euro. Familia artistului nu vrea să vândă nimic, respectându-i dorința.
Printre operele lui Emil Mureșan întâlnim foarte des bufnița, simbol al orașului Mediaș, conform unei legende, după cum povestește fiica sa, Sanda Răvoiu. Se spune că în timpul războiului și al ciumei, s-au adunat foarte multe bufnițe care ar fi salvat orașul de la ciumă. Totodată, această pasăre este simbolul înțelepciunii, aspect care i-a plăcut foarte mult artistului.
Emil Mureșan și-a pus amprenta asupra Mediașului, iar oriunde te-ai plimba în urbe, îi poți observa multe dintre lucrări, de la statuile din parcuri la fațade de case restaurate de artist. Expoziția din Turnul Pietrarilor se poate vizita la cerere, prin contactarea Muzeului Municipal Mediaș, iar pentru expoziția aflată la Axente Sever în cadrul Bisericii Fortificate, se poate suna la 0757 105 658. Prețul unui bilet este de 10 lei.
Raluca Szakács, Valentin Anca, Jurnalism, anul III
Credit foto: Valentin Anca
