de Oana Ciucă Lázár
Delia Petrescu: „Datorită acestui proiect, am colaborat cu cei mai renumiţi designeri de literă din lume şi cu cele mai mari muzee de tipografie”.
La 100 de metri de Podul Minciunilor, cum o iei la pas către Oraşul de Jos, pe partea stângă vei găsi un muzeu, care s-a deschis recent în Sibiu. Un muzeu privat care te duce în timp, când nu existau imprimante, iar cei care aveau o Adana, cum e azi „imprimanta de acasă”, erau cei din clasa de mijloc care îşi tipăreau invitaţiile la diferite serate sau evenimente de familie.
Muzeul Atelier al Tipografiei (MATS) este un muzeu dedicat tipografiei, interactiv, unde poţi participa la demonstraţii practice de tipărire tradiţională. Poţi să-ţi faci singur o lucrare, îndrumat de Delia şi Tudor, pe care să o iei acasă. Acolo am văzut pentru prima dată o casă de litere, o presă Columbiană din 1854, litere de diferite mărimi şi am auzit poveşti despre fonturi.
Delia şi Tudor Petrescu au absolvit Facultatea de Arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti, specializarea Conservare-Restaurare. Ce i-a făcut să deschidă un muzeu al tipografiei?! Pasiunea pentru litere.
Am povestit mai multe cu Delia, sibiancă de origine, care a revenit după 16 ani în oraşul natal, cu întreaga familie şi-un muzeu.
Cum a apărut pasiunea pentru litere și cum aţi transformat-o într-un mod de viaţă?
Delia Petrescu: Pasiunea pentru litere a fost, într-adevăr, promotorul activităţii noastre actuale, dar, de fapt, designul de literă este o parte mică, dintr-un mozaic complex, al tuturor activităţilor noastre (cercetare, design CAD şi CAM, producţia literelor de lemn, mobilier şi accesorii tipografice, vânzare online, export, tipărire manuală, restaurarea literelor şi preselor tipografice, dar şi servicii cultural educative prin ateliere de tipografie destinate cu precădere elevilor şi studenţilor).
Tipografia a fost şi va rămâne cea mai importantă formă de comunicare interumană non-digitală şi digitală, iar vectorul tipografiei este „litera”.
Cum ai regăsit Sibiul, după mulţi ani în care ai locuit în Bucureşti? De ce aţi deschis aici muzeul?
Delia Petrescu: Regăsirea Sibiului după o pauză de aproape 16 ani a fost un şoc pentru mine. Eu am plecat din Sibiu în Bucureşti, la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” în anul 2005, când Sibiul încă nu devenise Capitală Culturală Europeană.
Cunoşteam destul de bine centrul Sibiului, deoarece am urmat cursurile Liceului de Artă – secţia pictură, la profesorul F. Fota, iar domnul profesor „ne scotea deseori în centrul oraşului, la desenat şi pictat schiţă sau crochiu”. Primul şoc a venit din partea restaurării clădirilor, care, în primul rând, au fost salvate de la degradare şi au fost restaurate corespunzător arhitectural, ornamental şi cromatic. Iar al doilea şoc a fost cel de ordin cultural, bineînţeles, prin multitudinea evenimentelor culturale nou create, foarte necesare oraşului.
Am ales Sibiul şi pentru că eu sunt sibiancă, dar şi datorită faptului că este un oraş cu o identitate unică şi o istorie remarcabilă din punct de vedere tipografic. Sibiul se evidenţiază faţă de celelalte oraşe vecine din Transilvania, prin înființarea primei tipografii aici, în anul 1525.
Ce cuprinde în acest moment muzeul?
Delia Petrescu: În momentul de faţă, Muzeul Atelier de Tipografie din Sibiu are în patrimoniu mai multe prese de tipografie funcţionale, cea mai veche fiind presa Columbiană englezească „Ullmer & Son”, din anul 1854, o presă cu pedală americană „Golding Pearl”, din anul 1910, o presă de corectură italiană FTC de la 1950 şi alte prese de masă, mobilier tipografic realizat de compania englezească Stepherson Blake, diverse accesorii tipografice şi o colecţie de 150 de fonturi metalice şi de lemn.
Muzeul este împărțit în două încăperi, care redau imaginea fidelă a două ateliere de tipografie veche, unul din anul 1854, iar celălalt din anul 1950.
Ce activităţi/evenimente organizaţi la muzeu?
Delia Petrescu: Activităţile şi evenimentele pe care ni le-am propus şi am început să le facem, au la bază relaţia MUZEU – ATELIER (sau Muzeu Viu).
Pe partea de MUZEU, oferim servicii culturale sub formă de vizite ghidate şi o demonstraţie practică realizată de către vizitator, în care sunt prezentate informații teoretice și practice detaliate cu privire la tehnica de tipărire tradiţională şi importanţa Revoluţiei Tipografice în evoluţia comunicării.
Iar pe partea de ATELIER, asociaţia noastră „Gutenberg în Era Digitală” oferă ateliere de tipografie, cu o durată de 3 ore, pentru grupuri de maximum 10 persoane, cu vârste cuprinse între 10 ani şi 99+, ateliere în care fiecare participant învaţă să compună şi să tipărească singur o lucrare tipografică de artă după metode vechi la prese manuale, ca pe vremea lui Johannes Gutenberg.
De asemenea, compania noastră oferă servicii de design CAD şi CAM, tăiere CNC pentru litere şi ornamente de lemn, dar şi servicii de tipărire manuală (fără curent electric), pentru ediţii de artă, serii limitate, de la 100 de copii până la o mie, pentru diplome, calendare, cărţi de vizită, afişe, etichete etc.
Ce înseamnă, de fapt, să înfiinţezi un muzeu de tipografie?
Delia Petrescu: Din punct de vedere legal, documentaţia necesară în vederea obţinerii avizului prealabil pentru înfiinţarea muzeelor şi colecţiilor publice se regăseşte în Art. 5. din ORDINUL nr. 2297 din 17 iulie 2006. Din punct de vedere „How it’s made?”, muzeul atelier a început să existe în urmă cu nouă ani. Muzeul Atelier s-a dezvoltat succesiv, organic şi cu sacrificii, ca orice lucru frumos.
Datorită acestui proiect am colaborat cu cei mai renumiţi designeri de literă din lume şi cu cele mai mari muzee de tipografie. Calitatea produselor şi serviciilor noastre ne-a adus un renume mondial de a fi printre primii 5 producători de litere tipografice din lume.
Unele dintre provocari, de altfel, depăşite cu succes – a fost în domeniul tehnic şi logistic, în care am demontat şi transportat o presă tipografică din 1854, cu o greutate de 1,5 tone, pentru care am proiectat şi construit o rampă specială, rampă pe care presa a fost translatată în actualul spaţiu al muzeului atelier, de pe strada Ocnei.
Provocările înfiinţării muzeului atelier de tipografie, de-a lungul anilor, au fost eterogene – lipsa informaţiei în România despre tipografia veche, dispariţia preselor şi literelor româneşti, ale patrimoniului tipografic românesc, imposibilitatea de a găsi un sponsor, provocări economice în antreprenoriatul cultural, dar şi provocări personale, de răbdare, putere şi dorinţa reuşitei.
Se simte delimitarea dintre Oraşul de Sus şi Oraşul de Jos?
Delia Petrescu: Din păcate, se simte. Se simte destul de bine, atât de bine încât după deschiderea oficială a muzeului atelier, trei zile la rând nu a intrat nici o persoană – de aceea am decis să primim vizite doar pe bază de programare în cursul săptămânii, iar în weekend să avem un program cu publicul între orele 12 şi 19.
După aceste două luni, cum v-aţi acomodat?
Delia Petrescu: Suntem încă la etapa de „Studiu de fezabilitate”, care urmăreşte dacă proiectul este fezabil din punct de vedere tehnic şi viabil din punct de vedere economic.
Ce planuri aveţi pentru următorii ani?
Delia Petrescu: Challenge round-ul (etapa finală) de proiecţii viitoare pe termen scurt şi mediu pentru MATS, va fi oscilarea între cele trei sfere de interes şi să încercăm să găsim un echilibru între ele: Protejarea şi valorificarea patrimoniului tipografic; Introducerea Tipografiei vechi în programa şcolară în şcolile cu profil de artă şi Viabilitate economică.
*articol publicat în Capital Cultural nr.33
