Cu două zile înainte de 21 martie, ne hotărâserăm. Trebuia să marcăm cumva Ziua Internațională a Poeziei și la Sibiu, era de datoria noastră, a tinerilor cu pretenția de a scrie despre cultură. Cumva, gândul acesta ni s-a înfățișat fără alternativă. Și ne-a bucurat, ne-a acaparat într-atât, încât totul a venit de la sine, fără să simțim efortul sau presiunea timpului scurt în organizarea evenimentlui: selectarea poeziilor, găsirea unei tipografii în ultimele ore, zecile de întrebări: Cum sa fie fundalul? Care e mesajul? Cine o sa vină? Sunt prea multe pliante? 280? Prea puține, de fapt. Să chemăm actori? Poeți din Sibiu? Avem voie în Piața Mare? N-avem voie. Toate rândurile de mai sus le-aș putea cuprinde în câteva cuvinte de-ale lui Mircea Ivănescu – Poezia e altceva: “Poezia nu trebuie să fie reprezentare, serie de imagini- așa scrie. Poezia trebuie să fie vorbire interioară.”

 Cu sau fără rime

Și-am scos poezia în piață pe la 10 dimineața. Așa am sărbătorit-o noi, arătându-o lumii în straiele ei curate. Mai întâi de toate, am creat un eveniment virtual “Cu sau fără rime/Găsește poezia-n tine”, iar la ora 9.45 dimineața ne-am așezat pe o bancă în Piața Mare și-am așteptat. Vremea era perfectă. Parcă și soarele sărbătorea alături de noi, ivindu-și razele-i colorate dintr-un senin scump la vedere în ultimele zile. Nu știam clar dacă vor mai veni și alți oameni în afara celor apropiați nouă. Nu știam dacă-i va motiva inițiativa noastră și că nu nu mai e alta care să marcheze Ziua poeziei. În 10 minute, de la trei persoane, eram deja peste 20.

credit  foto: Cornel Moșneag

credit foto: Cornel Moșneag

Toți am fost punctuali. Ne-am împărțit pliantele cu poezii, și-n continuare nu știam cum  ne vom organiza. Noi doar atât voiam: să amintim oamenilor că era ziua versurilor, ziua în care, preț de câteva minute se gîndeau la o poezie. Literele colorate pe care le-am pregătit, se plimbau deja printre oameni. Ni s-au alăturat și trecători, și actori, și prieteni, și copii și bunici.

Zâmbete-n versuri

Am petrecut o dimineață melodică, precum e poezia, cu oameni deschiși, cu cer luminos, cu poezii recitate în Piața Mare și pe  bulevardul Nicolae Bălcescu.

Sebastian e student la actorie. Le-a recitat poezii oamenilor, iar celor care s-au trezit mai târziu și nu ne-au mai găsit prin Piața Mare le-a transmis  un gând : “Le urez tuturor să zâmbească poetic. Să închidă ochii și să respire mai calm. Am venit în piața Mare ca să fac parte din acest  grup foarte frumos. Să recit  poezii, să mă simt bine și să mă las încărcat de soare. Fac bine astfel de evenimente. Ar trebui să fie mai multe .”

„Ne place poezia și ne place Piața Mare. E frumos să vezi tineri care apreciază poezia și vor să o împărtășească și altora. Celor care încă nu au citit poezie, le spun că doar așa poți găsi și simți altceva. Poezia e o altă abordare a ființei interioare”, ne-a spus Alexandru Malaicu, actor al Teatrului Radu Stanca.

Emoke, Cristina și Veronica au dat culoare dimineții poetice cu șarmul lor actoricesc. Au oprit oamenii, le-au șoptit poezii, și-au făcut poze alături de ei, au primit la rândul lor gânduri frumoase din partea trecătorilor. Trei domni trecuți de 80 de ani,  au ascultat cu răbdare poezia recitată de Emoke, apoi unul dintre ei i-a dăruit cadou o strofă din Luceafărul. Ne-au spus că poezia e pentru tineri, ei sunt cei care trebuie să o citească mai des: Eu am cărți multe cu poezii, dar nu mai văd. După ce citesc 10 minute îmi lăcrimează ochii și atunci mă las pagubaș. Viața e o poezie. Pentru cei ce o trăiesc, e o poezie. Tinerilor, vă dorim mult succes în inițiativele voastre și vă mai dorim să ajungeti și poezia vârstei noastre, mai mult de 80 de ani”, a adăugat unul  din domni.

Cine mai citește poezie?

I-am întrebat pe oameni dacă știau de  Ziua poeziei. O doamnă se plimba cu băiețelul ei  și a fost plăcut surprinsă să primească o poezie, în timp ce micuțul se uita la noi mirat și încerca să își aducă aminte o poezie, tocmai ne spusese ca știe și în română și în germană. Ne-am ales  până la urmă cu un cântecel de primăvară.

Ziua poeziei, Sibiu

credit foto: Cornel Moșneag

“Mi se pare minunată această inițiativă pentru că nu știu dacă cineva mai citește poezie și dacă mai are timp de poezie. Literatura e din ce în ce mai greoaie,  mai ales cea citită din carte, de obicei optăm pentru cea virtuală. Nu știam că e Ziua internațională a poeziei și vă mulțumesc.  E o inițiativă foarte bună”.

Aproape două ore ne-am plimbat, am împărțit poezii (care s-au dovedit a fi prea puține) , am vorbit cu trecătorii. O doamnă înaltă, blondă cu o voce caldă ne-a recitat  ultima strofă din Floare albastră și  ne-a mai spus că poezia trăiește înăuntrul fiecăruia: Cred că dacă lumea ar gândi și ar simți poetic, ar fi mult mai frumoasă. Cu mai multă lumină și culoare.

poezie_sibiu_piata mare

credit foto: Gabriela Cuzepan

Iar noi vom sărbători Ziua internațională a poeziei anul viitor, tot  alături de voi, cititorii noștri, prietenii și actorii noștri. Vă mulțumim că v-ați alăturat inițiativei noastre și credem că împreună putem să aducem în mijlocul  orașului starea de bine a poeziei, experimentându-o inedit, autentic, real.