Epidemia de coronavirus care bântuie întreaga lume începând cu primăvara acestui an a avut un impact major nu doar asupra sănătății sau bunăstării noastre, dar și asupra stării emoționale generale. Oamenii s-au văzut nevoiți să își reprime în bună parte ființa socială, să renunțe la interacțiunea directă cu cei dragi, dar și la bucuria pe care o oferă arta și cultura gustată în spații consacrate: teatre, cinematografe, săli de spectacole, muzee, biblioteci. Aflați în această situație delicată, operatorii culturali au căutat să păstreze contactul cu publicul, să vină în întâmpinarea nevoilor acestuia, respectând totodată indicațiile sanitare impuse pentru protecția populației. Revista Capital Cultural a întrebat cinci manageri de instituții culturale sibiene cum au reușit să-și adapteze activitea la contextul epidemiologic din țară și ce planuri au pentru viitorul apropiat.

Cristian Lupeș, managerul Filarmonicii de Stat Sibiu

©Ovidiu Matiu

Cu sau fără pandemie, cu sau fără restricții, România este obișnuită să se autovictimizeze, din pricina dezavantajului topografic de a se afla la granița culturii vestice – model. Ne mândrim cu nume precum Dimitrie Cantemir, Nicolae Grigorescu, Lucian Blaga, Constantin Brâncuși, George Enescu, Emil Cioran – toți au trecut prin catastrofe socio-culturale și au speculat creativ contextul, fără să abandoneze. Cu demnitate și perseverență, au reușit să fie generoși cu posteritatea.

Cu aceste modele, Filarmonica de Stat Sibiu a fost prima instituție de cultură din România care s-a adaptat noilor reguli, chiar înaintea instituirii stării de urgență. Am fost preocupați să ne modernizăm și să ne eficientizăm modul de lucru înainte de pandemie, astfel că atunci când ne-am hotărât să ne „mutăm” stagiunea online, iar biroul acasă, toată infrastructura necesară era deja funcțională. Am îndulcit anxietatea și izolarea prin transmisiunile concertelor în fiecare joi și vineri, nu doar online, ci și la TV și radio, conștienți de faptul că o fracție a publicului nostru nu e tocmai fan Facebook. Astfel, am reușit să evităm certitudinea expresiei „ochii care nu se văd, se uită”, sau se umflă de lacrimile despărțirii – aș adăuga ludic.

Am fost din nou primii care au dat tonul relaxării responsabile, prin evenimente live fără public, din 9 și 15 mai, corelate cu campania Summitul Înțe­lepților la Sibiu, campanie cu rol de conști­en­tizare prietenoasă a importanței mă­surilor de protecție. Am pregătit pentru reîntîlnirea cu publicul o stagi­une estivală adaptată noilor norme. Avem noro­cul să „locuim filarmonic” într-o clă­dire medie­­vală de patrimoniu, un fost bastion de apă­rare, pusă la dispoziție cu multă încredere de Con­siliul Județean Sibiu. Cele 6 terase exte­rioare sunt acum gazda Verii Filarmonicii pe „cea mai frumoasă stradă din Sibiu”, noul loc de întâlnire culturală al orașului. Sub această titulatură, organi­zăm mai multe proiecte: Zilele Muzicale Româno Americane, la ediția a XVII-a, am păstrat-o doar în fața sălii Filarmo­nicii, Thalia, deoarece ne-ar fi fost prea greu să gestionăm normele de distanțare în Piața Mare. Am avut mult succes și am dezvoltat o foarte frumoasă colaborare cu Teatrul de Balet Sibiu. Vreau să ne apropiem de cât mai multe organizații culturale cu care să intrăm în parteneriate de lungă durată. Sper ca Sibiul să fie deschis acestei intenții. Stagiunea simfonică, gălbenușul de ou al activității noastre filarmonice, stagiunea came­rală, care aduce la Sibiu muzicieni foarte valoroși, dar și foarte diverși, dând publicului oportunitatea de a se bucura de jazz, sau clasic, improvizație pe teme rock sau chiar funk. Concerte pe acoperiș, cel mai nou proiect al nostru, deschide toate terasele clădirii, concertelor, proiecțiilor de film cu muzică live, teatrului sau recitalurilor de poezie, dans, etc. Sunt convins că spectacolul muzical va reveni. Poate, pentru cei care nu sunt obișnuiți cu biosfera culiselor, viitorul nu va mai oferi aceeași lipsă de atenție (definită ca fiind boemă) în ce privește depozitarea costumelor și a decorurilor, a accesului în scenă și în sală, a igienei în general. Poate la iarnă vom ajunge să avem huse individuale pentru fiecare haină din garderobă,
sau vom gândi dimensiunea sau spațiul dintre scaune. Acum este firesc să ne vedem puși în fața multitudinilor de soluții creative de protecție venite din partea artiștilor. Ne referim la cel mai creativ domeniu de activitate. Cred că viitorul aparține celor care anticipează, care se pregătesc și se adaptează. Filarmonica Sibiu reușește să dea tonul noului act cultural, fiind prima din țară care are propria aplicație mobilă – vă invităm să o descărcați gratuit din Google Play sau App Store și să fiți mereu conectați la noi.

Ovidiu Dragoman, managerul Teatrului de Balet Sibiu

©Ovidiu Matiu

Pe 16 martie 2020, în ziua în care a fost emis decretul privind instituirea stării de urgență, întregul corp de balet se afla în studio repetând alături de Mehmet Balkan pentru premiera spectacolului „Dama cu camelii”, care ar fi trebuit să aibă loc în data de 31 martie. Deși spectacolul „La fille mal gardee”, din 10 martie, fusese deja anulat ca urmare a evoluției nefavorabile a pandemiei și având extrem de puține informaţii despre ce înseamnă, de fapt, această situație globală, am sperat până în ultimul moment că măcar premiera „Dama cu camelii” nu va fi afectată. La momentul acela nu puteam anticipa impactul pe care aceast eveniment medical neplăcut îl va avea asupra noastră, a tuturor. Ca urmare a măsurilor impuse de autorități am realizat însă foarte repede că e ne­voie să găsim alternative pentru a rămâne alături de publicul nostru, chiar dacă singura variantă rămasă a fost mediul virtual.

Astfel, în 17 martie am început difuzarea integrală a spectacolelor Teatrului de Balet Sibiu pe pagina noastră oficială de Facebook, decizie care s-a bucurat de un mare succes în rândul spectatorilor noștri fideli și nu numai. În urma analizei audienței am constatat cu bucurie că spectacolele noastre erau urmărite de foarte multe persoane din străinătate, din țări extrem de îndepărtate: din America de Sud, din Australia sau chiar din Statele Unite ale Americii. În ceea ce privește publicul găsisem așadar o variantă de a împărtăși în continuare cu acesta bucuria dansului. Problema cea mai mare a fost însă imposibilitatea dansatorilor de a-și urma rutina zilnică în ceea ce privește studiile și repetițiile, deoarece pentru un dansator profesionist o perioadă atât de îndelungată de inactivitate poate avea efecte neplăcute pe termen lung. Deși dansatorii noștri beneficiază de cazare din partea instituției, iar în corpul de clădire unde sunt cazați există și
studioul de repetiții, pe toată durata stării de urgență utilizarea acestui studio ca spațiu comun a fost interzisă. Ei nu s-au oprit însă din antrenamente, dar studiile individuale rea­lizate în camere nu pot suplini programul rigu­ros cu care erau obișnuiți. Odată cu instaurarea stării de alertă și implicit relaxarea măsurilor de prevenire a răspândirii noului coronavirus am început și noi să ne reluăm cu pași mici activitatea.

Primul eveniment la care am participat a fost maratonul cultural din data de 9 mai transmis live, eveniment la care au participat numeroase insti­tuții culturale și profesioniști din domeniul culturii și care s-a bucurat de o foarte mare vizibilitate. Dar și pentru acest eveniment a fost nevoie să ne adaptăm atât în ceea ce privește repertoriul, cât și distribuția. Am prezentat, astfel, din studio­ul nostru momente solo, sau pas de deux-uri, în care au dansat cupluri care împart aceeași cameră și care își petrec timpul împreună. Bucuria cea mai mare am avut-o când am aflat că va fi permisă organizarea spectacolelor în aer liber, chiar și cu număr limitat de locuri. Ne era dor să dansăm pe scenă, ne era dor de căldura publi­cului și de atmosfera de dinaintea spectacolului. Am răspuns așadar afirmativ invitației Filarmonicii de Stat Sibiu de a participa cu câteva momente coregrafice în cadrul spectacolului „Anotimpurile” din 1 iulie, susținut pe esplanada Sălii Thalia. A urmat, pe aceeași scenă, Gala Teatrului de Balet Sibiu din 14 și 15 iulie, spectacolul din 22 iulie fiind anulat din cauza vremii. Acesta este mereu riscul pe care trebuie să ni-l asumăm când vine vorba despre reprezentațiile în aer liber. Cel mai pro­babil cu spectacole în aer liber vom continua atât timp cât condițiile meteo ne vor permite, cel puțin anul acesta. Cert e că trebuie să încercăm să ne adaptăm noii situații folosindu-ne creativitatea, pentru că fără artă ne va fi mult mai greu să trecem peste momentele dificile ale vieții.

Adrian Tibu, managerul Teatrului Gong

Pentru noi a fost foarte important să rămânem în legătură cu publicul nostru așa că am început să distribuim în mediul digital o serie de ateliere de creație și spectacole din repertoriul teatrului. Pe lângă acestea, am creat o platformă audio special pentru copii, Meniul cu povești șoptite, în care actorii noștri au înregistrat povești de noapte bună. În toată această perioadă am continuat repetițiile la scenă pentru noile producții, dar ne-am adaptat vremurilor și am transmis online filmări de arhivă pentru o perioadă scurtă, acolo unde am putut respecta drepturile de autor, răspunzând, astfel, unor cereri publice. Per total, în această perioadă am difuzat în mediul online 15 spectacole, 42 de ateliere de creație și 136 de povești pentru copii.

Dacă anual sărbătoream prima zi de vară, 1 iunie, înconjurați de copii la teatru, anul acesta am transformat pagina de Facebook într-o scenă digitală pentru a sărbători, chiar și de la depărtare, Ziua Copilului. A fost un maraton de activități colorate, în care am difuzat live din curtea teatrului spectacolul „Gagaga și alții ca el˝, am transmis ateliere de creație și de gătit, programul fiind completat de câteva momente artistice surpriză oferite de Ada Milea, Nicoleta Lefter, Charlie Fălămaș și actorii teatrului.

Urmărind situația din țară și respectând toate normele sanitare și de distanțare socială, am început cu pași mici să ne revedem cu publicul nostru, printr-o serie de spectacole organizate în curtea interioară pentru o singură familie. Astfel că, din 19 iulie am început reprezentațiile în aer liber cu spectacolul „Gagaga și alții ca el˝, urmat de „Sarea-n bucate˝. Ideea a fost primită cu entuziasm de către public, tocmai de aceea am continuat organizarea spectacolelor în aer liber, începând din luna iulie cu premiera spectacolului în limba română „Cenușăreasa – doar o poveste?˝. Și în luna august vom continua seria de spectacole pentru o singură familie în curtea teatrului. Toate spectacolele ce s-au jucat până în prezent au fost sold-out, ceea ce înseamnă că oamenilor le-a fost dor de teatru.

Ciprian Ștefan, managerul Muzeului ASTRA

Ne preocupă în permanență sănătatea vizitatorilor din Muzeu, dar și a angajaților noștri. Prin urmare, înainte de redeschiderea de pe 15 mai, am pregătit o serie de măsuri pentru combaterea coronavirusului. Au fost montate panouri din plexiglas și distanțiere autocolante de 2 metri în zona casieriilor și intrărilor în muzeu, au fost amenajate șase puncte cu dezinfectant în zone distincte la casierii și toalete, au fost realizate video-promouri informative despre cum se poate efectua în siguranță o vizită la Muzeul ASTRA, clipurile fiind postate pe conturile de social media ale Muzeului ASTRA și pe ecranele tv de la intrarea principală și, de asemenea, au fost montate panouri informative cu normele sanitare (purtat măști, mănuși, etc. și de distanțare socială recomandate de Institutul Național de Sănătate Publică în lupta împotriva coronavirusului. În toate aceste măsuri am ținut cont de reglementările în vigoare impuse de Ministerul Sănătății și INSP. De asemenea, am avut și avem în vedere și răspunsurile primite într-un chestionar online lansat de Muzeul ASTRA pentru vizitatori, cu privire la perioada de după starea de urgență.

Ținând cont că avem monumente expuse pe o suprafață de 50 ha în Muzeul ASTRA putem primi până la 2500 de vizitatori zilnic. Este o perioada în care adaptabilitatea trebuie să stea în conștiința fiecărui om. Trebuie respectate 100% toate recomandările venite din partea specialiștilor și să avem multă grijă. Muzeele sunt spații culturale, care oferă populației soluții de recreere și relaxare, mai ales în vremuri grele. Ceea ce facem noi acum este să ne concentrăm efortul și atenția asupra siguranței vizitatorilor, dar și a personalului din muzeu. Rezultatele înregistrate până acum confirmă faptul că demersul nostru rămâne unul constructiv și sustenabil. Am avut peste 7000 de vizitatori, în 4 zile, la ASTRA Multicultural, în jur de 3000, în 3 zile, la Serbările Deltei și peste 6000 de vizitatori, în 3 zile, la Târgul Frumos.Ceramic.Folositor, ediția de vară. Nu au fost înregistrate incidente sau altfel de probleme, fiindcă vizitatorii sunt distanțați fizic, dar reconectați și uniți prin cultură.

Constantin Chiriac,
managerul Teatrului Național „Radu Stanca”

© Dan Șușa

Teatrul Național „Radu Stanca” lucrează din timp atât la festival cât și la programul pe care îl prezintă regulat. La 1 martie era pe site tot programul cu 585 de spectacole din 75 de țări ale lumii, cu toate fișele tehnice rezolvate, cu tot ce însemna bilete de avion, cazări, spații de joc (75 de spații). Totul era tradus în limba română, în limba engleză, fuseseră pregătiți voluntarii, a fost o muncă uriașă. Să nu uităm că lucrăm și pentru ediția din 2021, 2022 până în 2025. Au fost vândute bilete până în luna august (pentru Faust, pentru Povestea prințesei deocheate, pentru Metamorfoze) și a trebuit să lucram cu spectatorii noștri, să le spunem: „Dragii noștri, luați-vă banii inapoi!” Bineînțeles că au fost mulți care au refuzat, dar au fost alții pentru care a trebuit să trimitem online sumele încasate. În același timp am spus: „Ce facem noi pentru spectatorii noștri?”. Și a început o muncă aproape inumană. În 67 de zile am reușit să facem un festival nou. În același timp, am folosit patrimoniul creat de festival, de teatru. Noi avem în repertoriu 121 de spectacole. Pentru a avea o memorie a fiecăruia, ele sunt filmate integral ca mărturie, în caz că e nevoie de o reluare, de o înlocuire de actori…Nu toate mărturiile puteau fi arătate spectatorilor pentru că nu erau condițiile tehnice îndeplinite, dar pentru aproape 30 de titluri, am putut să transmitem începând cu 21 martie, de patru ori pe săptămână, de la ora 19:00, câte un spectacol de teatru. În același timp, conferințele speciale pe care le-am făcut în timpul festivalului, dar și în timpul anului, am reușit să le dăm de la ora 17:00 în fiecare zi. Au fost zeci. Am avut aproape 60 de conferințe pe care le-am dat între 14 martie și 1 iunie, Ziua Teatrul Național. Acum 232 de ani, Martin Hochmeister inaugura teatrul din Turnul Gros, un teatru cu loji din lemn de trandafir și cu un săptămânal teatral în limba germană. Iată, asta este tradiția pe care noi trebuie să o recuperăm…
Deci am ajuns să avem în fiecare zi de la ora 17:00 câte o conferință, de patru ori pe săptămână câte un spectacol, iar de la ora 21:00 am inventat Fotoliul cu povești și poezie, în care actorii Teatrului Național ,,Radu Stanca”, secția română, au făcut câte o jumătate de oră în fiecare seară program pentru copii, pentru seniori, pentru familii, program foarte divers, iar de la ora 21:30 au urmat actorii secției germane. Nici în perioada normală nu am avut un program atât de încărcat, dar am considerat fundamental important ca spectatorii noștri din Sibiu, din România, din toată lumea, să aibă șansa să intre pe Facebook, pe YouTube, pe pagina Teatrului Național „Radu Stanca”, a Festivalului Internațional de Teatru. În același timp, în toată perioada asta am spus: „Ce facem ca festivalul să existe? Nu putem să spunem că e bine că l-am amânat pentru anul viitor” și atunci, în 67 de zile, am făcut un festival cu 138 de evenimente din 38 de țări ale lumii, cu nume incredibile. Am reușit să aducem 12 mari personalități ale lumii în conferințe online speciale, de la Peter Brook la Peter Stein, de la Thomas Ostermeier la Angela Gheorghiu ș.a.m.d.

De asemenea, am considerat important să extindem platforma doctorală. Dacă în ceilalți ani aveam o zi înainte de festival și o zi în timpul festivalului, am spus că vom face două zile pline în timpul festivalului. De obicei aveam în jur de 15-20 de profesori care veneau din 10-15 țări ale lumii. Era o prezență uriașă, onorantă, în condițiile în care nicio universitate din România nu are asemenea legături, iar ULBS-ul și le-a creat grație festivalului. Ei bine, am reușit să aducem 51 de profesori din 29 de țări ale lumii. În domeniul nostru a fost cea mai mare întâlnire ținută vreodată în lume și totul foarte bine orchestrat. A fost o provocare uriașă. Bursa de spectacole am dezvoltat-o fără precedent pe parcursul a trei zile.
Am reușit să facem online cu câte o oră în camera de așteptare, în care au putut fi schimbate idei, păreri, între toți participanții. Unii au dorit să plătească ca să se întâlnească cu marile personalități pe care am reușit să le aducem în direct cu noi. Faptul că Alicia Adams, directoarea Relațiilor Internaționale de la Kennedy Center, a intrat online la bursă și la Therme Forum, pentru noi este un lucru incredibil. Am reușit să-l aducem pe Anthony Sargent de la Luminato Festival Toronto. Am reușit să facem Therme Forum și să semnăm contractul pentru noul teatru, noul centru de congrese și noul Institiut de Cercetări în Artele Spectacolului și Management Cultural. Se face studiu de prefezabilitate și faptul că suntem la a treia ediție și că toată dezvoltarea acestui centru va avea câte o ediție fanion în fiecare an este, cred eu, cea mai importantă contribuție pentru ce înseamnă viziune pentru viitor.
Am reușit până acum să avem 104 țări ai căror spectatori au vizionat spectacole în festival. Transmitem în fiecare sâmbătă câte o zi din festival, iar până acum avem deja 10 spectacole noi, create special, sau spectacole din repertoriu regândite, cum e Opinia publică, Felii, Călătoriile lui Gulliver, D’ale carnavalului și așa mai departe. Vor mai face spectacole Radu Nica, Radu Jude și Bobi Pricop, care avut un succes extraordinar cu Live. Trebuie să ne acomodăm cu această nouă formă de viață, care ne va marca la modul serios existența. Sunt convins că ediția FITS de anul viitor va fi o ediție hibridă, live și online. Chiar dacă dispare cu totul acest virus, în mod cert măștile vor deveni parte a vieții noastre. Noi vom lucra în așa fel încât să putem îmbunătăți zona de streaming, de înregistrare a spectacolelor. Am pus pe lista de investiții achiziția de aparatură foarte bună pentru înregistrări de teatru pentru Sala Studio, pentru cele trei săli de la Fabrica de Cultură și toate spectacolele pe care le vom crea vor avea dublă dimensiune: online și live.

*articolul face parte din ediția tipărită Capital Cultural nr. 23.