„N-am mai văzut așa ceva în viața mea și mă simt fericit”, îmi spune George care tocmai a coborât de pe scenă. Și eu mi-am zis la fel, în gând. N-am mai văzut atâta bucurie pe fața actorilor, care să fie atenți la fiecare zâmbet al spectatorilor. Și la aplauze. Mai ales la aplauze, după ce au repetat de atâtea ori cum se face o reverență în fața publicului.
Sala Thalia parcă s-a transformat într-un loc mare de întâlniri și revederi. Copii, părinți, bunici, prieteni au venit să-i susțină pe acești actori speciali, care, pentru două ore, ne-au arătat că muzica, teatrul și dansul există pentru fiecare din noi, în moduri diferite. „Arta nu are limite” este un spectacol cu mesaj, un spectacol în care actorii principali sunt persoane cu dizabilități mintale și fizice. O categorie de oameni deseori marginalizată și exclusă de la o participare activă în comunitate. Geroge este unul dintre ei. Aseară a avut dublu rol, a fost și gazdă a evenimentului alături de Andrada Grosu, iar când nu era îmbrăcat în costum, se afla tot pe scena, dar în rolul său de actor, alături de colegii de la Centrul Ocupațional pentru Persoane cu Dizabilități Sibiu al Asociaţia Diakoniewerk International, organizatorii acestui proiect.
Mama lui George, era în sală, în rîndul al treilea. Avea emoții mai mari decât el, ca toate să iasă bine„E o bucurie extraordinară pentru ei. Simt că se fac utili și că lumea îi iubește așa cum sunt. De fapt asta vor: dragoste, afecțiune și atenție. Sunt atât de sensibili și de sinceri și nu vor decât să fie apreciați. Și sunt talentați. Au înclinații spre artă. La toți le place muzica. Le place dansul, iată și teatrul.”
Am întrebat-o pe mama lui George cum se sime în comunitate, cât de deschiși sunt oamenii: „Nu prea sunt deschiși. George are 36 de ani. În decursul acestei perioade m-am simțit de foarte multe ori incomod. Oamenii întorc capul, își dau coate, nu îi înțeleg că au nevoi speciale. Sunt și ei oameni și au dreptul la viață.”
Evenimentul de aseară a început cu un spectacol de dans, „De/plasări”, coordonat de Teresa Leonhard, o artistă și cercetătoare austriacă, stabilită în România, din anul 2015, acum profesoară la Colegiul Național Samuel von Brukenthal. Proiectul a avut premiera la sfârșitul lunii mai 2016, și s-a focusat, în special, pe participarea oamenilor cu dizabilități în calitatea lor de indivizi creatori de artă și cultură. Artiștii au fost elevi ai Colegiului Brukenthal alături de tineri cu dizabilități din cadrul Centrului Ocupațional pentru Persoane cu Dizabilități Sibiu „Diakoniewerk International”. Tereza ne-a spus atunci că lucrul cu persoane cu dizabilități e un izvor de creativitate pentru ea: „Am căutat artiștii potriviți pentru proiectul meu. Nu am făcut diferențe. Pentru mine toți au fost artiști profesioniști, fie ca a fost vorba de copii sau de adulți cu dizabilități. Poate e radical ce spun, dar am nevoie de corpul și gândirea lor cu dizabilitățile lor. Fără individualitatea lor, performance-ul ar fi altceva. Improvizația este domeniul meu e și e foarte interesant să lucrez cu oameni foarte diferiți: ca vârstă, aptitudini, aspect fizică, comportament. Mă interesează imperfecțiunea. Chiar dacă nu sunt terapeut, îmi place să văd cum oamenii se trasformă prin artă. Un alt aspect important al proiectului este incluziunea. E emoționant să vezi cum se stabilește dialogul, legătura între copiii de la școală și adulții de la Centrul Diakoniewerk International”. Artiștii au fost acompaniați de cvartetul de coarde INIMa.
După dans, tinerii artiști au devenit actorii unui spectacol de teatru cu prinți, vrăjitoare și prințese, realizat special pentru ei de Bianca Babeş, psihoterapeut în dramaterapie: „Am mers foarte mult pe dezvoltarea continuă a lor. La început a fost foarte importantă terapia de grup, pentru a le oferi încredere atât în ei înșiși cât și în cei din jurul lor. E un proiect mare ceea ce am reușit astăzi, pentru că în majoritatea timpului ne simțim foarte mici și chiar cred că fiecare minut acolo, pe scenă, pentru ei poate să însemne foarte mult. Nu sunt singura care face astfel de proiecte cu oamenii cu dizabilități, cred că stăm destul de ascunși în carapacea noastră și poate ar trebui să ne unim, să arătăm lumii că existăm și că se pot face lucruri frumoase și pentru acești oameni speciali.”
Spectacolul „Arta nu are limite” a fost unul dintre proiectele câștigătoare, înscrise la Semimaratonul Sibiului. Prin organizarea spectacolului de teatru și dans, s-a avut în vedere sensibilizarea publicului asupra abilităţilor artistice şi creative ale persoanelor cu dizabilităţi. Totodată, inițiatorii proiectului, Asociaţia Diakoniewerk International, încurajează persoanele cu dizabilități să participe activ la evenimente culturale ale comunității.
În fiecare an, în 3 decembrie este sărbătorită Ziua Internațională a persoanelor cu dizabilități.
