Mulți dintre noi asociem ortodonția cu purtatul unui aparat dentar, fără să ne gândim cât de profund se leagă această ramură a medicinei de sănătatea întregului organism. Rareori realizăm că, în spatele unei alinieri perfecte a dinților, stau o echipă, o viziune și, uneori, o reconstrucție completă a încrederii.
Dr. Marius Ion este medic specialist în Ortodonție și Ortopedie Dento-Facială în cadrul clinicilor DENT ESTET din Brașov, Sibiu și Ploiești. A urmat rezidențiatul la Universitatea de Medicină, Farmacie, Știință și Tehnologie „Emil Palade” din Târgu Mureș. Lucrează cu pacienți care își doresc un zâmbet mai frumos și care descoperă, pe parcurs, că dinții aliniați înseamnă mult mai mult decât estetică: înseamnă sănătate, funcționalitate și, adesea, o schimbare de viață.
Într-un interviu deschis, am povestit despre ortodonție ca act medical complex, despre construirea unei relații autentice cu pacientul și despre lecțiile aduse de provocările profesionale — răbdare, viziune și curajul de a îmbrățișa metodele moderne digitale.
Oana Ciucă: Mulți pacienți asociază ortodonția cu acel aparat dentar cu brackeți purtat în adolescență. Ce înseamnă azi tratamentul ortodontic și de ce este esențial pentru sănătate, nu doar pentru estetică?
Dr. Marius Ion: Ortodonția înseamnă mult mai mult decât „purtatul unui aparat dentar”. Este o ramură complexă a medicinei dentare care se ocupă cu diagnosticarea, prevenirea și corectarea pozițiilor incorecte ale dinților și maxilarelor. Nu mai vorbim doar despre estetică, ci despre un tratament esențial pentru sănătatea orală și generală. Și amintesc aici câteva dintre beneficiile importante: ortodonția contribuie la prevenirea problemelor dentare, întrucât dinții înghesuiți sau incorect aliniați sunt mai dificil de curățat, crescând astfel riscul de carii și boli parodontale. Corectează mușcătura, deoarece o ocluzie incorectă poate provoca dureri de maxilar, uzură dentară anormală, migrene sau chiar probleme ale articulației temporo-mandibulare. De asemenea, îmbunătățește funcții esențiale precum respirația și masticația, corectând respirația orală sau dificultățile masticatorii. Nu în ultimul rând, ortodonția susține sănătatea generală a organismului, având în vedere că problemele dentare pot avea efecte sistemice — de exemplu, inflamația gingiilor este asociată cu afecțiuni cardiovasculare și diabet.
Există un „prea târziu” când vine vorba de corectarea danturii?
Dr. Marius Ion: Nu, nu există un „prea târziu” când vine vorba de corectarea danturii. Ortodonția este eficientă la orice vârstă, atât timp cât structura osoasă și sănătatea orală generală o permit. De fapt, tot mai mulți adulți aleg să înceapă tratamente ortodontice, motivați nu doar de dorința unui zâmbet estetic, ci și de nevoia de a corecta probleme funcționale acumulate în timp.
Ce înseamnă pentru tine „un zâmbet funcțional și armonios”? Sunt pacienți care vin cu așteptări pur estetice, dar cărora le arăți o perspectivă diferită?
Dr. Marius Ion: Un pacient interesat de aparat dentar își dorește, la final, dinți drepți și albi. Însă, un „zâmbet funcțional și armonios” înseamnă mult mai mult. Înseamnă un echilibru între estetică, sănătate și funcționalitate. Este acel zâmbet care nu doar arată bine, ci funcționează corect: dinții sunt bine aliniați, mușcătura este echilibrată, iar articulațiile și musculatura maxilarului lucrează eficient, fără tensiuni sau dureri.
Da, foarte mulți pacienți vin cu dorința unui „zâmbet mai frumos”, dar fără să conștientizeze problemele funcționale din spate. Când încep sa le explic legătura dintre estetic și funcțional, mulți își schimbă complet perspectiva legată de tratamentul ortodontic și câte au de câștigat în urma efectuării unui astfel de tratament.
Care sunt cele mai frecvente mituri pe care le auzi despre aparatele dentare, inclusiv despre alignere?
Dr. Marius Ion: Există multe mituri care circulă despre aparatele dentare, fie că vorbim despre cele fixe clasice, fie despre alignerele transparente. Am auzit de multe ori: „Aparatul dentar este doar pentru adolescenți”. Nu este adevărat, ortodonția nu are vârstă. Cu opțiunile discrete de azi (alignere, aparate linguale), tratamentul este compatibil cu viața profesională și socială a oricărui adult.
Un alt mit este că „Aparatele dentare strică dinții”. Nu aparatul strică dinții, ci igiena orală precară pe durata tratamentului. Cu o igienă corectă și controale regulate, aparatul nu face rău, doar ajută.
Am mai auzit și că „După aparat, dinții revin la forma inițială”. Aici e o parte de adevăr și se poate întâmpla doar dacă nu se respectă faza de contenție. După tratament, se poartă contenții (fixe sau mobile) care mențin rezultatul. E ca și cum ai avea un zâmbet nou pe care trebuie să-l protejezi, la fel cum îți protejezi o lucrare dentară sau o intervenție estetică.
Cum arată colaborarea ortodontului cu ceilalți specialiști din clinică – chirurgi, proteticieni, pedodonți – și cât de importantă este această echipă multidisciplinară pentru rezultate bune?
Dr. Marius Ion: Consider că este esențial să existe o colaborare strânsă între ortodont și ceilalți specialiști din clinică (implantolog și estetician, de exemplu) pentru ca rezultatele să fie stabile, estetice și funcționale pe termen lung. Sunt multe cazuri în care ortodonția nu poate finaliza singură tratamentul unui pacient, necesitând o abordare multidisciplinară, în care fiecare specialist contribuie la „puzzle-ul” unui zâmbet sănătos si estetic.
Ai lucrat și cu copii, și cu adulți – cum diferă abordarea ortodontică și relația cu pacientul în funcție de vârstă?
Dr. Marius Ion: Diferențele sunt semnificative nu doar din punct de vedere medical, ci și în modul în care construim relația cu pacientul. Fiecare categorie de vârstă vine cu nevoi, așteptări și provocări specifice, iar succesul tratamentului depinde în mare măsură de capacitatea medicului de a adapta comunicarea și planul terapeutic la etapa de viață în care se află pacientul.
În cazul copiilor și adolescenților, tratamentele ortodontice sunt în general de tip interceptiv, având ca scop ghidarea creșterii maxilarelor, a erupției dentare și corectarea obiceiurilor vicioase, profitând astfel de potențialul de dezvoltare specific acestei vârste. În ceea ce privește relația cu ei, este nevoie de empatie, răbdare și o abordare ludică, astfel încât tratamentul să fie perceput ca o experiență pozitivă, nu ca o constrângere. De asemenea, componenta educativă este esențială și se construiește continuu, implicând aspecte precum igiena orală, alimentația adecvată și purtarea corectă a aparatului dentar.
Pentru pacienții adulți, obiectivele ortodontice vizează în principal corectarea alinierii dentare, a mușcăturii și, adesea, pregătirea terenului pentru tratamente protetice sau implanturi. În această categorie se lucrează frecvent cu alignere (gutiere transparente), aparate dentare estetice (cu brackeți de safir/ceramici) sau chiar cu soluții chirurgicale în cazurile mai complexe. Planificarea tratamentului ține cont de eventuale afecțiuni parodontale sau de alte intervenții stomatologice în desfășurare. Relația medic-pacient este una directă și partenerială: adultul vine, de regulă, cu o motivație clară, cu întrebări punctuale și cu un grad crescut de responsabilitate. Comunicarea este tehnică și rațională, dar trebuie să fie în același timp onestă și centrată pe încredere reciprocă.
Inteligența artificială este tot mai integrată în ortodonție, având aplicații în planificarea digitală, simularea tratamentului și monitorizarea evoluției. Ce schimbări reale a adus în modul în care abordezi fiecare caz?
Dr. Marius Ion: Integrarea inteligenței artificiale în ortodonție a adus transformări semnificative, nu doar în planificarea tratamentelor, ci și în relația cu pacienții și în precizia rezultatelor. Astăzi, lucrăm într-un ecosistem digital care ne permite să vizualizăm viitorul zâmbet încă înainte de a începe tratamentul.
Planificarea digitală a devenit mult mai rapidă și precisă datorită software-urilor bazate pe IA, cum sunt ClinCheck (pentru Invisalign) sau DentalMonitoring, care analizează datele scanate și propun în câteva minute un plan de aliniere dentară cu o precizie remarcabilă. În plus, simulările vizuale au devenit o parte esențială a procesului. Pacienții pot vizualiza simulări 3D ale rezultatului final încă de la prima consultație, ceea ce schimbă complet nivelul lor de încredere și motivație, oferindu-le o imagine clară a ceea ce vor obține.
Monitorizarea tratamentului la distanță a fost de asemenea revoluționată. Aplicațiile de monitorizare bazate pe IA, precum DentalMonitoring, analizează fotografiile trimise de pacient și pot detecta rapid dacă dinții se mișcă conform planului sau dacă apar probleme, cum ar fi lipsa de corespondență între atașamente și faza tratamentului, igiena precară sau purtarea incorectă a aparatului.
În ceea ce privește documentarea și comunicarea, dosarele digitale se actualizează automat, imaginile sunt integrate în timp real, iar comunicarea între ortodont și pacient, sau între specialiști, este mult mai clară și rapidă.
„Tehnologia nu înlocuiește medicul, ci îi amplifică precizia”
Luna aceasta vei susține cursul Applied Orthodontics: From Classic to Modern, dedicat diferențelor dintre aparatele clasice Straight Wire și alignere. Ce aduce nou acest curs în abordarea ortodonției moderne și cum vezi tranziția de la metodele tradiționale la cele digitale? Ce ar trebui să știe și pacienții din acest proces?
Dr. Marius Ion: Într-adevăr, voi susține Cursul Applied Orthodontics: From Classic to Modern, în cadrul Congresului internațional Marisiensis 2025, în baza parteneriatului dintre DENT ESTET și Facultatea de Medicină Dentară din cadrul UMFST Târgu Mureș.Cursul este conceput ca o punte între două paradigme ortodontice – cea clasică, bazată pe aparatele tip Straight Wire, și cea modernă, digitală, în care alignerele și inteligența artificială joacă un rol tot mai important. Nu este doar uncurs despre tehnică, ci despre o schimbare de mentalitate și despre adaptarea reală a medicului la noile instrumente disponibile.
Ne concentrăm pe o comparație obiectivă între cele două metode, fără să idealizăm niciuna dintre ele. Discutăm clar în ce cazuri este indicat un aparat fix și când este mai eficient un aligner. Toate aceste aspecte sunt ilustrate prin cazuri clinice reale, nu doar prin teorie, astfel încât participanții să poată înțelege concret provocările și soluțiile fiecărei metode. În plus, cursul integrează noile tehnologii disponibile, de la simulări cu ajutorul inteligenței artificiale, până la întregul flux digital: scanare, planificare, fabricare și monitorizare.
Accentul cade pe raționamentul clinic, pe capacitatea medicului de a lua decizii strategice într-un context tot mai digitalizat. Chiar dacă tehnologia oferă instrumente avansate și procese automatizate, responsabilitatea deciziilor și a rezultatelor rămâne la specialist.
Pentru pacienți, tranziția la ortodonția digitală presupune o trecere de la o abordare mecanică la una biomecanică digitală. Este important să înțeleagă că tehnologia nu înlocuiește medicul, ci îi amplifică precizia, iar pentru rezultate bune trebuie să fie implicați și deschiși să înțeleagă noul limbaj: scanări, planuri digitale, atașamente și etape de tratament controlate digital.
Lucrezi cu pacienți pe termen lung, uneori chiar ani. Cum construiești relația cu ei astfel încât să rămână implicați în tratament și încrezători în process. Ai avut un caz care ți-a pus la încercare toate cunoștințele și intuiția profesională? Ce ai învățat?
Dr. Marius Ion: Mie îmi place să spun că este vorba despre o călătorie comună, care poate dura luni sau chiar ani. De aceea, nu este suficient doar să aplici un tratament corect din punct de vedere medical.
Trebuie să construiești încredere, motivație și transparență, pas cu pas. Iar pentru a reuși, trebuie să fii atent la nevoile pacientului, la ce isi doreste sa obtina in urma tratamentului, la stabilirea unor etape clare privind evolutia tratamentului si, nu in ultimul rând, la dificultatile acestuia – pacientii apreciază realismul și asumarea.
Unul dintre cele mai provocatoare cazuri a fost un pacient de 38 ani cu compresie severă de maxilar, unde tratamentul a vizat o colaborare interdisciplinară între ortodonție, chirurgie și protetică pentru a putea rezolva probleme dentare și osoase existente.
Dificulatatea a stat în motivarea pacientului să înțeleagă necesarul unei astfel de interventii si importanta acesteia, pe langa complexitatea ridicată a interventiei în sine.
A fost nevoie de 3 planuri alternative, o colaborare cu chirurgul și proteticianul, un mix între aparatul fix, disjuntorul pe 4 mini-implante, intervenție chirurgicală de tip SARPE, implanturi dentare și protetică pe implanturi pentru a ajunge la rezultatul dorit. Pot să zic că am învățat din astfel de cazuri complexe că răbdarea, motivarea pacientului la orice pas și viziunea clară a tratamentului încă de la început reprezintă cheia succesului.
*articol realizat în parteneriat cu DENT ESTET
