Trăim într-o lume care are o structură – vizibilă și invizibilă – prin care toată viața noastră e organizată, dar la a cărei organizare n-am contribuit în nici un fel. Ne naștem, suntem încet-încet înregimentați în societate și ajungem, maturi fiind, să reproducem și să performăm pasiv o serie întreagă de coduri, reguli, stereotipuri și comportamente pe care le-am asimilat în tot acest timp și pe care doar cu pași extrem de mici, chiar la început de secol XXI, reușim să le redefinim activ. În societatea contemporană progresul este văzut ca avansare tehnologică și economică, obținută printr-o competiție necruțătoare desfășurată într-o pretinsă piață liberă. Aici, individul trebuie să-și cunoască și să-și găsească locul, să-și canalizeze energia pentru a urca pe scara socială și să bifeze milestone-urile traiectoriei bine-definite: să aibă o carieră, o casă, o familie și bani suficienți. În cadrul competiției pentru avansare socială la care inevitabil luăm parte punem și ne sunt puse nenumărate piedici și greutăți. Pătrunderea tot mai adânc în mentalul colectiv a ideologiei “self-made man”, conform căreia suntem rezultatul pur al acțiunilor noastre, singurii responsabili de succesul sau eșecul nostru, independent de orice factor social sau biologic, coroborată cu revirimentul tot mai accentuat al extremei drepte din ultimii ani fac ca politicile de ajutor social, sub orice formă ar îmbrăca-o acestea, să fie tot mai des contestate în cadrul unui curent denumit de politologi drept able-nationalism (naționalism al apților).
Șanse reale. Nu doar egale
În octombrie 2005, o mână de specialiști dedicați au înființat Asociația Tonal cu scopul de-a construi „șanse reale, nu doar egale” pentru persoanele aflate în dificultate psihologică. Ideea înființării asociației era mai veche, însă a fost nevoie de câteva schimbări legislative care să înlesnească procesul creării unei asociații, povara birocratică fiind capabilă să oprească chiar și cele mai determinate proiecte.
Lucrurile au devenit cu atât mai complicate atunci când membrii Asociației Tonal au decis că demersul lor putea să funcționeze și să devină realmente un sprijin pentru persoanele cu dezechilibre mentale doar urmând niște principii clare, chiar dacă foarte greu de realizat: fără a depinde de programe de finanțare de la stat, fără compromisuri și cu libertate maximă: „Era limpede că trebuia să progresăm fără compromisuri. Adică să nu ajungem în puncte bizare în care existența noastră, funcționarea noastră, viziunea noastră, principiile pe care voiam să le promovăm să fie într-un fel sau altul cumpărate, nuanțate, modelate, modificate, împrumutate, deturnate. Asta era inacceptabil. Și de aici sigur că decurg sacrificii”, îmi povestește Mugur Frățilă, Președintele asociației.
De mai bine de zece ani Tonal asigură acces gratuit la centrul lor de Consiliere, Terapie şi Asistenţă existenţială, atât persoanelor cu tulburări psihice, cât și familiilor și prietenilor acestora. În paralel, dar ca o extensie inevitabilă a activității lor, ei militează pentru drepturile acestor persoane prin colaborarea cu Centrul de Resurse Juridice București, în cadrul cărora efectuează vizite de monitorizare în instituțiile statului și se implică în redactarea propunerilor legislative. Scopul principal al activității lor este îmbunătățirea reală a vieții acestor persoane, atât în context social cât și în spațiul familial. Dacă la nivel internațional – în țările civilizate – s-au semnalat de foarte mulți ani abuzurile din instituțiile tradiționale de psihoterapie, și că aceste instituții în sine de foarte multe ori nu reușesc să aibă în vedere bunăstarea pacientului lor, ci mai degrabă izolarea societății de pacient, în România post-decembristă lucrurile au progresat mult mai greu. Astfel că demersuri non-instituționale, care au o perspectivă diferită asupra practicii lor, au fost foarte mult timp marginalizate și privite cu scepticism de lumea oficială a psihiatriei
Unele boli sunt mai acceptabile social ca altele
Maladiile psihice nu sunt boli organice obișnuite, nu se tratează cu antibiotice, chimioterapie sau operații, și nu există nici un tratament care să prevină dezvoltarea sau recidivarea lor. De cele mai multe ori, tratamentele pentru persoanele cu tulburări psihice se opresc la diagnostic. Din acel punct pacientului îi este prescrisă o medicație care cel mai probabil îi va fi schimbată de-a lungul vieții de nenumărate ori. În foarte puține dintre cazuri maladiile psihice sunt vindecabile. Boala psihică afectează gândirea, simțirea, starea de spirit și comportamentul. De asemenea, o problemă importantă este reprezentată de îngrijirea superficială a celor care beneficiază de un tratament.
„Din nefericire, odată declanșată o tulburare psihică, foarte repede acesteia i se atașează și maladia socială. Și asta complică enorm destinul persoanei afectate și al familiei acesteia, indiferent de diagnostic și tipul de intervenție (chimică sau psihologică), intervenția socială este critică. Dar tocmai intervenția socială este ignorată, minimalizată, desconsiderată sau pur și simplu invizibilă. Orice maladie psihică este inevitabil o maladie de relație. Cu tine, cu ceilalți cu societatea. Acest lucru nu este însă înțeles și aici societatea și comunitățile eșuează constant în confruntarea cu maladia psihică. Aici apare trădarea socială în fata bolii psihice.” (Mugur Frățilă)
În anul 2007, membrii Tonal au propus un proiect la organizația World Learning, proiect la care au primit finanțare 100% în termenii lor. Astfel a fost organizată o convenție și o masă rotundă la care au participat aproximativ 40 de persoane din domeniul asistenței psihiatrice și sociale din Sibiu și, în mod special și excepțional, persoane cu tulburări psihice care au fost implicate în discuție. În 2010, în urma unui proces complex, Roxana Mărcoiu (psiholog și membru fondator Tonal) împreună cu Mugur Frățilă au câștigat pentru Tonal un premiu oferit de Fundația NESst. Devenind timp de trei ani membri ai portofoliului NESst, pe lângă finanțarea planului de dezvoltare a Întreprinderii Sociale Tonal, ei au primit uneltele necesare pentru crearea unui sistem de autofinanțare concomitent cu continuarea practicilor de psihoterapie pe care le întreprindeau. Din acel moment s-au pus bazele cele mai solide ale atelierului de ceramică prin amenajarea spațiului și achiziționarea unui cuptor profesional, lucru care a facilitat enorm procesul de autofinanțare al asociației. Astfel, cei aflați în dificultate pshihologică au putut beneficia gratuit (la fel și în prezent) de programul de art-terapie, de intervenții psihologice, psihoterapie, programe psiho-sociale, asistență existențială etc. Pentru multe dintre persoanele care suferă de tulburări psihice, confruntarea cu societatea poate reprezenta o adevărată provocare. Stigma, discriminările și abuzurile conduc la o marginalizare forțată a acestora, proiectându-i la periferia societății sau chiar în afara ei. Prin intermediul conceptului „simulator de realitate socială”, membrii Asociației Tonal își propun crearea unui spațiu care să mimeze structurile societății, ajustând normele acesteia prin diverse micro-modelări care să poată absorbi și răspunde pozitiv provocărilor.
Art-terapie și autofinanțare
Odată cu finanțarea NESst, ceramica a devenit baza mecanismului de autofinanțare al asociației. Astfel, unele dintre rezultatele programelor de art-terapiei au început să fie comercializate, iar de atunci tehnica, varietatea și complexitatea obiectelor create de Tonal au crescut semnificativ. Până în prezent au participat la peste 60 de târguri naționale, printre care Târgul Olarilor de la Sibiu – unde au primit premii de excelență pentru Inovarea creației ceramice, Terapie prin modelarea lutului, Promovarea ceramicii prin ateliere de creație, Târgul de Crăciun din Sibiu, Târgul Întreprinderilor Sociale din București, printre altele. Un aspect foarte important al comercializării ceramicii este faptul că acesteia nu i se atașează un mesaj social. Practic, Tonal încearcă, pe cât posibil, să permită potențialilor cumpărători să facă alegerea fără să fie în nici un fel presați de povestea din spatele obiectelor ceramice, pe care de cele mai multe ori o află mult mai târziu.
„Vrem să contribuim discret la modelarea mentalităților”
Viitorul Tonal înseamnă viitorul persoanelor aflate în dificultate psihologică. De peste zece ani, în atelierul Tonal s-au perindat mulți oameni cu tulburări psihice, unele extrem de grave: oameni pe care societatea i-a împins spre izolare, oameni pentru care cele mai simple lucruri și sarcini sunt suferințe emoționale și fizice, persoane cărora simțurile și gândirea le sunt profund afectate, exacerbate, distorsionate. Tonal a devenit o micro-societate unde oamenii se întâlnesc, vorbesc, povestesc, râd, lucrează, mânâncă, se întristează, își expun punctele de vedere, stau pur și simplu, dar mai ales, nu sunt singuri.
”Vrem să contribuim discret la modelarea mentalităților. Ceramica Tonal e o poveste în sine, o operațiune superbă pentru noi. Dar și o dovadă și o declarație, un pretext, un simbol. Modelăm lutul în feluri și în contexte în care mulți ar fi spus că este imposibil. Similar și cu mentalitățile. Am dori ca mesajul nostru să fie din ce în ce mai prezent și mai viu. Pentru că se poate. Și, în alt sens (brutalitate, batjocură, umilință, manipulare, încălcare de drepturi, prejudecăți toxice, etichete, stigmă): că așa nu se mai poate! Să trezim, să stimulam conștientizarea, să stârnim oamenii să iasă din negare și ignorare. Solidaritate reală. Asumare. Să provocăm confruntarea cu tabuurile, legendele, miturile, prejudecățile cu privire la maladia psihică.” (Mugur Frățilă)
autor: Alexandra Coroi
*articol apărut în ediția tipărită Capital Cultural nr. 9
