Interviu cu Bianca Radu, psiholog DENT ESTET
Scriam la începutul anului 2021 despre schimbările generate de pandemie, despre capacitatea de a rămâne conectaţi în ciuda distanţei fizice impuse de măsurile de protecţie, dar şi despre lecţii pe care le-am avut de învăţat şi frici pe care le-am acceptat sau depăşit. Pentru mulţi, psihologul a fost barca de salvare în situaţiile dificile. Chiar şi vizita la stomatolog a venit la pachet cu mai multe anxietăţi, însă lucrurile evoluează în toate domeniile, aşa că şi clinicile stomatologice şi-au dezvoltat modalităţile de a ajuta pacientul să-şi depăşească fricile, tot cu ajutorul unui psiholog.
Bianca Radu este psiholog în cadrul clinicilor DENT ESTET. A ales să se specializeze pe hipnoza medicală aplicată în stomatologie, pentru că şi-a dat seama că poate fi un real ajutor atât pentru medic cât şi pentru pacient. Începutul a fost greu, până a găsit un medic stomatolog care să accepte provocarea de a lucra cu hipnoză în loc de anestezie şi pacientul care să accepte o intervenţie stomatologică sub hipnoză. Rezultatul a fost peste aşteptări, aşa că astăzi predă cursuri de hipnoză conversaţională medicilor dentişti din ţară.
Care este rolul unui psiholog într-o clinică dentară?
Rolul unui psiholog într-o clinică dentară este foarte complex. Pe de o parte, oferim suport echipei de medici pentru înţelegerea şi abordarea personalizată a pacienţilor anxioşi sau cu nevoi speciale, fie ei adulţi, fie copii. Pe de altă parte, suntem aici pentru pacienţii care au nevoie de mai multă atenţie, răbdare şi de o persoană care să îi ajute să îşi învingă temerile, astfel încât să beneficieze de tratamentele stomatologice de care au nevoie, într-un mod cât mai confortabil pentru ei.
Şi nu în ultimul rând, suntem aici pentru echipă, pentru fiecare angajat în parte (ajutându-l să se descopere şi să se dezvolte frumos, să dea tot ce are mai bun din el) şi pentru toţi la un loc (facilitând comunicarea, integrarea noilor veniţi şi crearea unui mediu de lucru cât mai plăcut).
Ce v-a determinat să vă îndreptaţi atenţia spre domeniul stomatologic?
Am ştiut că vreau să fac asta, de când am terminat formarea de 4 ani, în Hipnoză clinică şi terapie Ericksoniană. Am simţit că tot ceea ce am învăţat în această şcoală se pliază perfect pe stomatologie. Aşadar, la acel moment, am convins un medic stomatolog să accepte provocarea de a lucra cu hipnoză, în loc de anestezie; am găsit pacientul care să accepte o astfel de intervenţie stomatologică sub hipnoză şi rezultatul a fost incredibil, pentru fiecare dintre ei, chiar şi pentru mine, la acea vreme. De atunci, nimic nu m-a mai oprit, aşa că mi-am aprofundat studiile, specializându-mă, la Paris, pe Hipnoză aplicată în stomatologie, în care cred cu tărie şi mă bucur, în fiecare zi, de minunatele rezultate pe care le obţin cu pacienţii mei.
Studiile arată că teama de stomatolog este des întâlnită, atât la copii, cât şi la adulţi. Care sunt efectele acestor temeri asupra sănătăţii orale a oamenilor, în general?
Da, din păcate, la copii, teama provine din faptul că nu ştiu la ce să se aştepte (teama de necunoscut) şi îşi construiesc aşteptări negative, asociind vizita la stomatolog fie cu o altă experienţă negativă la medic, fie cu poveşti pe care le aud (întâmplător sau nu) la adulţii din jurul lor şi pe care le amplifică, în sens negativ, în mintea lor. Adulţii de azi, din România, fac parte din acele generaţii care au suferit diferite traume la stomatolog, care din diferite motive nu au avut o igienă orală foarte bună de-a lungul vieţii, şi au nevoie de tratamente foarte complexe.
Este important de ştiut că aceste temeri duc la amânări repetate ale tratamentelor stomatologice şi la complicaţii, ceea ce sporeşte şi mai mult starea de anxietate… şi intrând în acest cerc vicios, evident că este afectată atât sănătatea orală, cât şi cea generală a oamenilor. Şi aici intervenim noi, ca psihologi, în clinicile stomatologice.
Care sunt cele mai frecvente tehnici (din psihologie) folosite în cadrul DENT ESTET, pentru pacienţii cu diferite anxietăţi/fobii?
În cadrul clinicilor noastre, fiecare pacient este abordat individual, în funcţie de vârstă, de gradul de anxietate şi de tipul de tratament stomatologic de care are nevoie. Astfel, copiii sunt familiarizaţi cu instrumentele şi cu ceea ce presupune o vizită la medicul stomatolog, prin joc şi comunicare. În momentul intervenţiei stomatologice, atât la copii, cât şi la adulţi, sunt utilizate diferite tehnici de control şi management al durerii, tehnici de terapie conversaţională, care să ii ajute să se transpună în locuri sau experienţe plăcute, care să le ofere siguranţă şi confort.
În ce cazuri sau pentru ce tipuri de pacienţi este recomandată această hipnoză conversaţională?
Hipnoza conversaţională presupune o abordare prietenoasă, empatică, în care pacientul este primit şi acceptat „cu tot ceea ce aduce el în cabinet”, cum spunea celebrul psihoterapeut american Milton Erickson, nefiind judecat pentru temerile sau stările lui emoţionale. Din acest motiv, acest gen de abordare este benefic pentru toate tipurile de pacienţi, contribuind semnificativ la consolidarea relaţiei de încredere dintre pacient şi medicul său.
În stomatologie, tehnicile de hipnoză sunt recomandate pentru persoanele anxioase, pentru reducerea durerii/disconfortului, oprirea sângerării sau a salivaţiei excesive, pentru diminuarea reflexului de vomă, bruxism, dar şi pentru reducerea sau înlocuirea dozei de anestezic (în cazul pacienţilor alergici la diferite substanţe). Folosirea unor astfel de tehnici au rolul de a asigura crearea unei experienţe confortabile, în urma căreia pacienţii rămân cu impresia unui tratament de scurtă durată, lipsit de disconfort, în care medicul a avut „mână uşoară”.
Am aflat că rolul dumneavoastră în cadrul clinicii este unul complex. Pe de o parte sunteţi mentorul echipei de medici, în ceea ce priveşte aceste tehnici de relaxare, dar susţineţi şi cursuri de hipnoză conversaţională adresate tuturor medicilor dentişti din ţară. De ce v-aţi dorit să le împărtăşiţi din experienţa dvs.?
Cred cu tărie în resursele noastre psihice, iar aceste tehnici nu fac altceva decât să mobilizeze aceste resurse, atât în medic, cât şi în pacient. Din păcate, în România, încă există acea reticenţă când vine vorba de hipnoză, pentru că mulţi îi atribuie o conotaţie negativă, de manipulare, de pierdere a controlului. În realitate, lucrurile nu stau deloc aşa! Şi acesta este motivul esenţial pentru care îmi doresc să împărtăşesc cât mai mult din experienţa mea în acest domeniu. Pacienţii noştri merită să beneficieze de aceste tehnici şi, de aceea, consider că este responsabilitatea noastră să îi împrietenim cu ele şi să le facem cunoscute.
Îmi doresc ca tot mai mulţi medici să fie deschişi în a-şi însuşi astfel de tehnici (benefice atât pentru ei, cât şi pentru pacienţii lor), în aşa fel încât, în scurt timp, hipnoza să ajungă un criteriu de selecţie, atunci când este ales medicul stomatolog. Aşa stau lucrurile în Franţa, unde pacienţii aleg să meargă la un medic despre care ştiu că îi ajută prin crearea unei experienţe plăcute, lipsită de temeri, durere sau disconfort.
Aţi observat schimbări privind sănătatea emoţională a pacienţilor cu care interacţionaţi, în ultima perioadă? Ce stări s-au amplificat?
În munca mea de zi cu zi constat o creştere semnificativă a anxietăţii, a atacurilor de panică şi a depresiei, ceea ce denotă o înrăutăţire a sănătăţii emoţionale a pacienţilor (atât adulţi, cât şi copii). Din păcate, este posibil ca acest lucru să aibă un impact negativ şi asupra sănătăţii orale a acestor pacienţi, întrucât, cei care nu optează pentru consiliere, adoptă un comportament evitant şi aleg să amâne tratamentele stomatologice.
Ştiu că aţi alergat la Maratonul din Sibiu, alături de echipa DENT ESTET. Ce cauză aţi ales şi cum a fost această experienţă, conexiunea cu cei care au donat?
Decizia de a alerga la Maratonul Internaţional din Sibiu pentru prima oară pentru o cauză a fost, în primul rând, o provocare pe care mi-am adresat-o mie, pentru a ieşi din zona de confort şi a-mi testa limitele, întrucât, nu am fost niciodată o bună alergătoare. Mi-am propus să fac asta acum, motivată fiind de creşterea şi dezvoltarea profesională pe care o trăiesc, în această perioadă, din plin. Îmi spun şi îmi demonstrez zilnic că POT, iar cauza pe care am ales să o susţinem mi s-a potrivit mănuşă. De ce? Pentru că acei „mini-omuleţi” care ajung prea devreme printre noi, născându-se prematur, dincolo de fragilitatea lor fizică, sunt nişte luptători, care îşi doresc să trăiască şi luptă pentru asta… Ei pot! Şi acolo unde ei nu fac faţă singuri, primesc ajutorul medicilor-Îngeri, cum îmi place mie să îi numesc, pentru că reuşesc să îi salveze, în cele mai miraculoase moduri. Şi Ei pot! Iar acolo unde aceşti medici îşi află limitele, viaţa prematurilor poate depinde de aparatura din dotarea secţiei de neonatologie.
Şi, văzând în munca mea din clinicile DENT ESTET cât de importantă este aparatura ultramodernă, am decis că pot face mult mai mult decât să îmi testez limitele fizice, alergând. Aşadar, am apelat la toţi cei din jurul meu: colegi, prieteni, familie, şi am fost absolut impresionată de cât de repede am primit susţinerea oamenilor cu suflet minunat din jurul meu. Împreună, alergând şi donând, am reuşit să contribuim la împlinirea visului celor din Asociaţia Baby Care şi, sperăm, la salvarea cât mai multor vieţi de prematuri.
Mă bucur că într-o astfel de perioadă, în care presiunea este destul de mare, oamenii îşi păstrează simţul civic şi sunt dornici să ajute, să facă voluntariat, să treacă dincolo de grija pentru propria lor persoană şi să fie atenţi la nevoile celor din jur.
*articol publicat inițial în Capital Cultural nr. 29, ediția tipărită