Câțiva fotografi iau la pas cartierele sibiene. Peisajele urbane descoperă viață și dincolo de centru.

V-ați întrebat vreodată de unde se iau acele cărări sălbatice, care taie de-a dreptul peluza de lângă alee sau trec prin mijlocul grădinii cu flori din fața blocului? Sfidări ale organizării actuale, la doar jumătate de pas de drumul permis, le criticăm, dar sfârșim prin a călca pe acolo, cu precauție, apoi cu dezinvoltură și plăcere.

Plimbarea prin cartierele sibiene se simte la fel ca pășitul pe acele cărări deviante. La început este incomodă și derutantă. Peisaje urbane așa cum numai prin mahalale mai poți vedea. Un haos cu mașini parcate peste tot, cu covoare care sunt încă bătute măr în curtea blocului, cu buruieni care înghit bucăți de asfalt.

După același principiu al legilor gravitației, toată lumea este atrasă de centru. De viața vibrantă, de epicentrul evenimentelor, de vârtej. În direcția opusă, spre periferii, drumul se ramifică în două, în funcție de geografie și statut social. Zonele de liniște și prosperitate se dispersează spre cartiere rezidențiale mărginașe sau, de cele mai multe ori, vei da de orașe care concentrează nuanțele de gri, ostilitatea și deznădejdea spre periferie.

Cu cât mai des și mai detașat pășești spre periferie, cu atât mai multe începi să observi. Orice mână de oameni care se vrea o comunitate este legată prin interacțiuni și schimburi sociale constante. Chiar dacă acele elemente de infrastructură urbană, create și amenajate special pentru interacțiune și socializare nu prea există, acestea vor apărea spontan. Vor răsări într-o curte de bloc, în fața carmangeriei, pe scările vechiului atelier de croitorie. În fiecare cartier – după o altă dinamică, după ritmul și mentalitatea locuitorilor săi.

Când prinzi aceste interacțiuni haotice de la periferie și găsești locurile care adună oamenii și care dau ritm acelui puls social, începi să te minunezi de potențialul și vitalitatea marginii. Cărarea nepermisă, cu des­cătușare și bucurie, te-a adus în cel mai viu loc din cartier.

Fotografi: Gabriela Cuzepan, Silvia Paizan, Nicu Hoandră, Ioana Badea