La 7 martie 1875, în oraşul Ciboure din Tara Bascilor (Franta) se năştea Maurice Ravel. A fost un compozitor francez impresionist, celebru, mai ales, datorită muzicii de balet pentru orchestră în Do major – Boléro, compusă în 1928.
Această operă singulară pe care Ravel a considerat-o un simplu studiu de orchestră a făcut obiectul celei mai largi difuzări dintre operele sale devenind, în zilele noastre, opera muzicală cea mai pusă în scena din toate timpurile. Bolero a fost creată pentru dansatoarea rusă Ida Rubinstein şi prezentată pe 22 noiembrie 1928. Pe lângă Bolero, Maurice Ravel a scris 2 importante cicluri pentru pian: Oglinzi şi Suita Gaspard al nopţii. În muzica dramatică a scris o operă bufă într-un act „Ora spaniolă”. După modelul lui Schubert a compus 8 valsuri nobile şi sentimentale, transformate mai târziu în baletul Adelaida sau Limbajul Florilor. Mai compune suita pentru voce şi orchestră Sheherezada, rapsodia spaniolă.
Ravel a lăsat valoroase lucrări în genul muzicii de cameră : *Trio în la minor, *Cvartetul de coarde în Fa major , *Sonata pentru vioară și pian, *Sonata pentru vioară și violoncel, * Sonata pentru vioară si orchestra * Rapsodia – TZIGANE – de o mare dificultate tehnică cu un caracter strălucitor. A scris 2 concerte instrumentale: Pian și Orchestră în Re major pentru mâna stângă, Pian și orchestră în Sol major. Marea sa varietate ritmică izvorăște din diferite surse folclorice și din particularitățile dansurilor care l-au inspirat; de la vechea pavană până la ritmurile moderne.
Armonia sa tonală cu structuri modale, dinamica și agogica tonală, diversitatea combinațiilor tonale conferă muzicii sale pregnanță și originalitate astfel încât alături de Claude Debussy, Ravel contribuie la dezvoltarea limbajului muzical modern din prima jumătate a secolului XX.
