De aproape 25 de ani este profesor universitar și de 3 ani conduce Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Spune că singura nemulțumire care a venit odată cu funcția de rector, este timpul puțin pe care îl mai poate petrece alături de studenți, iar mulțumirea sa este plusul de imagine pe care universitatea l-a câștigat în acești ani atât pe plan național, cât și internațional. Ioan Bondrea crede că educația este pilonul important în cultura unui oraș.
Reporter: Cum vedeți orașul Sibiu din biroul dumneavoastră?
Ioan Bondrea: Îl văd ca pe un oraș dinamic și mă bucur că trăiesc aici. Sibiul nu a fost un oraș comercial și nici astăzi nu este. A fost un oraș istoric, în care amprenta educației și-a spus cuvântul și cultura de asemenea. Unii ar spune că Sibiul a devenit comercial după ce a fost capitală culturală, însă eu spun că nu a devenit. Sibiul a avut acest mare atu în 2007, pe care l-a dezvoltat mult în anii următori. Activitățile culturale au fost și sunt susținute de autoritățile locale, care aduc la rândul lor foarte mulți turiști în oraș. De aceea, Sibiul se vede ca un oraș viu, chiar dacă aglomerația rutieră este tot mai grea, chiar dacă de multe ori ne supără lucrul acesta. În acest sens, noi am demarat în această lună o campanie “Iubim Sibiul! Să-l lăsăm să respire”. În data de 19 iunie toate cadrele didactice, angajații și studenții universității, vor lăsa mașinile în parcare și vor veni la serviciu folosind mijloace de transport ecologice: biciclete, role sau pe jos. Ne dorim ca acest eveniment să devină tradițional pentru Sibiu. Poate și alții vor lua exemplul nostru.
Rep.: În ce zonă credeți că se mai poate dezvolta orașul, în următorii ani?
I.B.: Cred că Sibiul se mai poate încă dezvolta în zona turismului și a evenimentelor culturale. Zona aceasta industrială nu cred că se va dezvolta pentru că și aici sunt niște restricții privind resursa umană. După primărie, al doilea popas pe care îl fac firmele interesate de Sibiu este la universitate pentru a vedea care e resursa umană, un factor destul de important în decizia de a rămâne sau nu în județ. Pentru Sibiu este un atu enorm că are o universitate. Acum, noi încercăm să aducem companii în zona de cercetare-dezvoltare.
Rep.: La baza Sibiului cultural stă educația. Cum vedeți această relație?
I.B.: Noi am încercat să facem o triadă cu mai mulți parteneri din oraș: educație -sănătate-cultură. Cred că educația este partea vitală a unei nații, pentru că un om educat este mai greu de manipulat, un om educat știe cum să vadă de sănătatea lui, un om educat poate să aducă plus valoare locului în care e. De aceea, e foarte importantă educația și asta se vede, acolo unde sunt mai mulți oameni educați și orașul se dezvoltă altfel. Fără lipsă de modestie dau acum exemplul Sibiului unde educația a fost un motor de dezvoltare. Biserica a fost prima care a susținut educarea populației Sibiului, apoi a fost partea militară care a adus rigoare și disciplină. Amândouă au dat foarte mult educației, au făcut să crească nivelul de cultură și civilizație al locuitorilor. Dacă tragem o linie și ne uităm la ultimii ani, vedem cât de mult au adus în bugetul local, în bugetele firmelor, hotelurilor, educația și cultura.
Rep.: Mergeti la evenimente culturale?
I.B.: Da. Din păcate nu cât mi-aș dori. Marele dezavantaj al acestor funcții administrative este timpul care trebuie drămuit. Eu în studenție mergeam săptămânal la filarmonică. Acum, atunci când pot, o fac cu mare plăcere.
Rep.: Care este mulțumirea dumneavoastră după acești ani de când conduceți Universitatea sibiană?
I.B.: Mă bucur când văd că instituția este mult mai vizibilă în plan național și internațional. Că ceea ce se face aici în parteneriat – cadre didactice-studenți este un lucru bun. Sigur, sunt și aspecte ce pot fi îmbunătățite și suntem deschiși spre colaborări. Prin toate acțiunile noastre, prin toate proiectele noastre putem să spunem că universitatea este un motor de dezvoltare pentru Sibiu. Satisfacția mea este atunci când văd că studenții noștri se întorc cu premii naționale și internaționale, echipele noastre de la Ingineria Robotică domină peisajul național. Mă bucur când suntem invitați de colegii din străinătate să luam parte la diferite proiecte și când toate acestea merg bine. Acestea sunt momentele, când într-adevăr, simt mândria de a fi rector.
Rep.: Care sunt cele mai căutate facultăți din Sibiu?
I.B.: În ultimii ani, trendul a fost crescător pe anumite zone. Din păcate pe zonele umaniste trendul nu este îmbucurător. Pe zona inginerească, medicină, economie, agricol sau industrie alimentară lucrurile stau bine. Sperăm să fie ocupate toate locurile din oferta educațională a acestui an. Încercăm să venim și în sprijinul elevilor cu programe de consiliere în privința carierei, am avut până acum numeroase licee care au participat la turul Universității, la workshop-uri, la Programul Școala Altfel și sperăm ca ei să aleagă una din facultățile noastre.
Rep.: Dacă nu ați fi rector, unde v-ați vedea lucrând?
I.B.: Probabil, aș lucra într-o companie, ca inginer. De acolo am venit către Universitate. Însă, am făcut o alegere bună pentru că îmi place să lucrez cu studenții. În momentul de față am foarte puțin timp să mai stau la povești cu ei, încerc să lucrez cât pot cu cei pe care îi am la doctorat. Îmi doresc să ies la pensie din Universitate, pentru că îmi place ceea ce fac.
Rep.: Aveți un sfat pentru tinerii absolvenți de liceu și de facultate?
I.B.: Da. Să fie încrezători și să facă ceea ce le place. Să își urmeze visul și să facă totul ca să îl ducă la îndeplinire. Atunci când lucrezi cu plăcere, nu simți că muncești.
