Se împlinesc 9 ani de când JTI România s-a alăturat Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu. Un parteneriat care definește cel mai bine diplomația culturală și demonstrează cum cultura a devenit un factor important pentru dezvoltarea relațiilor de colaborare între România și Japonia. Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI, spune că Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu și JTI s-au întâlnit sub semnul excelenței, iar implicarea în domeniul cultural reprezintă strategia companiei pe temen lung.
Împreună cu echipa pe care o conduceți, ați reușit să dezvoltați zona de excelență a dansului contemporan și a baletului, folosind brandul pe care îl reprezentați. JTI înseamnă, pentru multă lume, legătura directă cu dansul. Cum se poate construi un astfel de brand complex?
Gilda Lazăr: Valorile și imaginea unei mărci se construiesc în timp. Pas cu pas, an de an, începând cu anul 2000, Întâlnirile JTI au devenit un brand cultural național, recunoscut ca reper pentru iubitorii dansului contemporan din România. Ne-am străduit să aducem doar premiere și doar companii de top, contribuind la educarea gustului artistic al noilor generații de spectatori din ce în ce mai pretențioși. Proiectul a fost lansat, la acel moment, pentru a marca noua identitate a companiei. R.J. Reynolds devenea JTI, iar conceptul avea la bază filosofia companiei mamă din Japonia (Japan Tobacco Inc.): „a face afaceri nu înseamnă nimic altceva decât a avea o serie de întâlniri: cu oamenii, cu natura, cu arta.” O idee generoasă, simplă și profundă, caracteristică spiritualității japoneze. Evenimentul este organizat în fiecare an de Fundația Art Production și beneficiază de consilierea artistică a Silviei Ghiață. La prima ediție, în urmă cu 17 ani, a fost invitată celebra companie de balet Bejart Ballet Lausanne, după care au urmat alte nume mari ale genului: Nacho Duato și Compania Nacional De Danza, Joaquin Cortes, Alvin Ailey American Dance Theater, Tango Pasion, Les Ballets de Monte-Carlo, Sylvie Guillem și Russell Maliphant, Gigi Căciuleanu și Baletul Național din Chile, Alonzo King Lines Ballet, Maria Pagés și Sidi Larbi Cherkaoui, Akram Khan Company. În 2016, invitați ai Întâlnirilor vor fi Mats Ek, alături de soția sa, Ana Laguna, și alte două nume de referință: Susanne Linke și Dominique Mercy. Cei patru artiști, selectați de coregraful Daniele Cipriani, vor interpreta o partitură originală (Quartet Gala), demonstrând că dansatorii maturi sunt izvor nesecat de experiență, emoții, înțelepciune. Mats Ek a mai fost prezent la întâlnirile JTI în 2005, în calitate de coregraf al Cullberg Ballet, cu trei lucrări antologice – Aluminium, creație proprie, Empty House și Negro con Flores, ambele semnate de Johan Inger – foarte apreciate la momentul respectiv de public, presa de specialitate și critică. Recent, Ek a primit Premiul Europa pentru Teatru, care i-a fost decernat la Craiova, distincția reprezentând cea mai prestigioasă recompensă europeană din domeniul teatrului, fiind acordată personalităţilor sau instituţiilor care au contribuit la realizarea unor evenimente culturale esenţiale în înţelegerea reciprocă a oamenilor. Câștigătorul a fost desemnat pentru întregul său parcurs artistic, dintre personalităţile de prim-plan ale teatrului internaţional.
Susținem însă și dansul contemporan din România. JTI este sponsorul oficial al Gigi Căciuleanu Romania Dance Company. „D’ale noastre”, spectacol a cărui premieră a avut loc în 2012, anul Caragiale, a fost prezentat ulterior la Paris, Londra, Lisabona, Bruxelles, Sofia, Chișinău. Intraductibilul Caragiale a fost „universalizat” de Gigi Căciuleanu, prin dans, iar suprarealismul lui Tristan Tzara a fost adus în dimensiunea mișcării, prin L’Om Dada, care a avut premiera recent, tot în coregrafia lui Gigi Căciuleanu. De curând, și „Marele Will” a fost tradus pe limba dansului. Folia, Shakespeare & CO a intrat în repertoriul curent de la Sala Studio a Teatrului Naţional din Bucureşti, spectacolul fiind prezentat anterior de Gigi Căciuleanu Romania Dance Company, la Teatrul Metropolis.
Implicarea în comunitate, la nivel local, este în bună măsură determinată și de politica de responsabilitate socială, la nivel global. Susținem instituții cum ar fi Teatrul Balshoi din Moscova, Mariinsky din Sankt Petersburg, Muzeul Teatrului La Scala din Milano, Muzeul Luvru din Paris, Royal Philarmonic din Londra, sau Centrul Artelor din Kuala Lumpur. În România, pe lângă Întâlnirile JTI, FITS, Gigi Căciuleanu Romania Dance Company, sponsorizăm TIFF, Festivalul de film Comedy Cluj, turneele naționale Pianul Călător, Flautul de Aur, Duelul Viorilor.
Toate aceste proiecte se înscriu în strategia noastră, pe termen lung, de susținere a culturii de cea mai bună calitate, în „segmentul prestige”. Astfel, construim și consolidăm continuu un brand de companie asociat cu excelența, consecvența și implicarea profundă.
Ce înseamnă pentru dumneavoastră asocierea cu FITS, de 9 ani?
Gilda Lazăr: Atât JTI România, cât și Festivalul, împlinesc anul acesta 23 de ani de existență. De asemenea, și Festivalul și compania tind spre excelență în tot ceea ce fac și împărtășesc un interes special pentru o țară fascinantă, și anume Japonia. Așadar, întâlnirea dintre Festival și JTI era inevitabilă. În anul 2008, când am inițiat parteneriatul cu Festivalul, a fost invitat în România un artist considerat în Japonia „tezaur național”. Numele regretatului Kanzaburo Nakamura XVIII se află deja pe Aleea Stelelor din Sibiu. De atunci, Japonia a jucat un rol important, an de an, prin companiile de teatru și regizorii prezenți la Festival, prin voluntarii niponi, precum și prin contribuția Guvernului Japonez. Anul trecut, un alt mare artist din Japonia, Kazuyoshi Kushida, a primit o stea care i-a fost oferită de JTI. Și Gigi Căciuleanu, parte din tezaurul nostru național, a primit o stea pe Aleea din Sibiu.
Diplomația culturală, factor activ de facilitare a adevăratelor relații bilaterale între țări, culturi, forțe spirituale.
Însă, dincolo de obiectivele și punctele comune, vorbim despre un parteneriat care înseamnă deja istorie trăită de oameni adevărați, cu dragoste pentru artă, împărțită cu generozitate celor din jur. Această istorie e construită împreună cu ceilalți, dar nu cu pietre, ci cu eforturi și dăruire creatoare. Mă gândesc aici la diplomația culturală, factor activ de facilitare a adevăratelor relații bilaterale între țări, culturi, forțe spirituale. Toată această efervescență este întruchipată de Constantin Chiriac, sufletul si motorul acestui Festival, cel care, an de an, reușește să transforme Sibiul, pentru o săptămână, în centrul universului artelor spectacolului.
La FITS putem spune că, în timpul celor 10 zile, spectatorii pot face o „călătorie” în jurul lumii, prin diversitatea locurilor din care provin artiștii invitați și diferitele culturi pe care le reprezintă. Ce înseamnă pentru dumneavoastră, dincolo de munca profesională, dincolo de susținerea tuturor evenimentelor culturale pe care le sprijiniți, călătoriile?
Gilda Lazăr: M-a întrebat un ziarist ce fel de călător sunt – cultural, culinar, de aventură? Eu și soțul meu suntem, pur şi simplu, călători profesioniști. Am vizitat până acum peste 125 de ţări şi teritorii independente. Ne place să descoperim cultura locurilor, bucătăria tradiţională, băuturile, oamenii. Fiecare călătorie e o revelație, o ușă deschisă cunoașterii, o fereastră către viețile celorlalți. Totul ține de nevoia explorării pentru că, în ceea ce fac zi de zi, cel mai mult mă feresc de rutină și plictiseală. De fiecare dată ne documentăm în prealabil şi avem pregătită o listă a obiectivelor care definesc destinaţia, fie că este vorba despre frumuseţi naturale (cascade, peşteri, plaje), repere istorice (castele, cetăţi, clădiri, monumente), muzee, dar şi pieţe, târguri, străzi. Sigur, nu epuizăm niciodată lista, pentru cazul în care, cine ştie, vom reveni. Ţara favorită, în care nu poţi să te plictiseşti, pentru că ţi-ar trebui 370 de ani să vezi tot ce merită văzut (aşa am citit undeva), rămâne Italia. Dar ceva inițiatic e în fiecare călătorie, om, loc, spectacol sau carte.
Prezentarea moştenirii culturale japoneze, în dialog cu marile valori europene ale teatrului, a reprezentat, încă de la începutul Festivalului, un obiectiv prioritar. Drept urmare, în cele 22 de ediţii ale Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu s-au intensificat schimburile culturale româno-nipone. În ce măsură considerați cultura un factor important pentru dezvoltarea relațiilor de colaborare între România și Japonia?
Gilda Lazăr: Festivalul generează permanent, nu doar în perioada în care se desfășoară, energii care converg către colaborare profundă, pe termen lung, între oameni, teatre, instituții, țări, diplomații, culturi și spiritualități complet diferite. Am remarcat că, la fiecare conferință de presă prin care se anunță o nouă ediție a FITS, se află, la aceeași masă, cel puțin patru ambasadori. Este o dovadă certă a puterii teribile pe care o are cultura, putere direcționată cu coerență, dar și cu pasiune, de oameni cum este Constantin Chiriac, care și-au depășit vremurile și condiția, devenind adevărate instituții.
Așa cum spuneam, Festivalul și JTI s-au întâlnit sub semnul excelenței și al interesului comun pentru Japonia. În 2013, Guvernul Nipon a avut cea mai mare contribuție la desfășurarea FITS, de peste un milion de euro. Anul trecut, suma a fost și mai mare. Deja, voluntarii japonezi fac parte din peisajul Sibiului. Sunt peste tot, amabili, zâmbitori, gata să te îndrume să-ți găsești locul în sală sau să-ți ofere informații despre spectacolul care se întâmplă pe stradă. Companiile și oamenii de teatru japonezi aduc o valoare adăugată de care cred că Festivalul nu se mai poate lipsi pe viitor. Am văzut că și în programul acestei ediții sunt incluse multe companii japoneze (Yamamoto noh theater, Yamanote jijosha, Edo marionette theatre youkiza). Revenind la întrebare, cultura este un factor esențial pentru dezvoltarea relațiilor bilaterale între România și Japonia, iar FITS are o contribuție semnificativă în acest sens. La rândul său, JTI pune cărămidă peste cărămidă la baza dezvoltării acestor relații, dincolo de parteneriatul cu FITS. Compania este cea mai importantă investiție japoneză în România și, ca urmare, suntem promotori ai moștenirii culturale nipone, pe plan local. Susținem, din 2005, împreună cu Ambasada Japoniei, Centrul de Studii Româno-Japoneze și lansările de carte ale autorilor japonezi, organizate la Librăria Humanitas de la Cișmigiu. „Serile japoneze” au adus mai aproape de cititorii români, autori precum Taichi Yamada („N-am mai visat demult că zbor”), Yukio Mishima (tetralogia „Marea Fertilității”), Yasunari Kawabata, Yoko Ogawa sau Sawako Ariyoshi. Trăim filosofia japoneză prin ceea ce facem zi de zi, dat fiind faptul că fabrica din București aplică sistemul de management Kaizen (îmbunătățire cu pași mici). Și, de la an la an, vedem cum se construiesc punți din ce în ce mai solide, pentru că cea mai bună cale de întâlnire între două lumi, fie că vorbim despre oameni sau țări, e cultura. În fond, nu poți crea fără a-ți dori să oferi celorlalți ceva și cum spunea Octavian Paler, „cultura este sau ar trebui să fie o anumită formă de a iubi lumea și de a spera”.
*articol apărut în ediția specială dedicată Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu 2016
