„Iau, fac, uzez, arunc”. Oameni de pe întreaga planetă își duc traiul în această rotiță economică care se învârte doar într-un singur sens. Ne debarasăm ușor de gunoaie, căci sute de mașinării și mâini scot pe bandă zilnic pentru noi alte produse, care alimentează, în timp, noi munţi de deşeuri. Există o altă cale? E o întrebare la care reflectează mii de persoane, oameni care pentru a colabora și a ajunge la soluții comune au lansat acum un an o inițiativă globală – Open Source Circular Economy Days. Experți, entuziaști, inovatori, cu ocazia acestui eveniment distribuit global, fac schimb de idei, caută soluții, schițează proiecte şi prototipuri de economie circulară, la care oricine poate avea acces ulterior și la care poate contribui.
Anul acesta, OSCE Days se întâmplă și la Sibiu, datorită câtorva oameni interesați, care caută ei înșiși alternative de trai și de a face lucrurile. Unul dintre organizatorii evenimentului din Sibiu, Iulian Ifrim, își construiește împreună cu soția sa, într-un sat din apropierea Sibiului, o casă mai puțin obișnuită, una din lut. „Căutăm să ne construim o casă comodă, într-un mod cât mai sustenabil”, îmi scrie Iulian. „Un astfel de eveniment poate să ne dea idei suplimentare de cum putem face lucrurile”. Iulian este consultant pentru afaceri sociale (unul dintre „părinții” Sacoșei de Pânză/Atelierul de Pânză). De aceea, eram obișnuită să povestească de obicei despre economie socială. Că tot m-a intrigat de câteva luni încoace, invocând alt tip de economie – economie circulară, l-am rugat să-mi ofere câteva felii din miezul evenimentului care se apropie şi, mai ales, din semnificația acestui concept și a designului open source.
Open Source Circular Economy Days este un eveniment desfăşurat în peste 70 de oraşe din lumea întreagă. La Sibiu cum a ajuns? Cine sunt organizatorii?
Iulian Ifrim, unul dintre organizatorii OSCE Days, Sibiu
Iulian Ifrim: Ideea a fost propusă de Noemi Salantiu (cofondator și community manager la EdgeRyders) la care s-a alăturat Irina Breniuc (fondator Pimp the Garbage) și eu. Evenimentul e organizat ad-hoc. Noemi a dat o strigare și fiecare ne-am alăturat pentru că ne interesa subiectul. Pe mine mă interesează modelele alternative de a face lucrurile și mi-am dorit să facem asta în afara Bucureștiului, unde se întâmplă cele mai multe evenimiente de acest gen. În același timp, Institutul Aspen România organizează la Sibiu Aspen Ideas Sibiu și ne-au oferit spațiul în agendă pentru OSCEDays însă, pe parcurs, interesul pentru economia circulară și open source au crescut și așa am decis să îl organizăm ca eveniment separat, de o zi întreagă, la Biblioteca Astra, în Sibiu. Pe parcurs s-au alăturat ca parteneri și Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, Biblioteca Astra și Institutul Aspen România.
După ce-am aflat despre OSCEdays, am întrebat din curiozitate în stânga şi în dreapta dacă se ştie despre economie circulară. Oamenii asociază acest concept, care se pare este încă puţin cunoscut, cu utilizarea produselor ecologice şi reciclare. În ce măsură au dreptate? Ce este economia circulară?
Iulian Ifrim: Și eu am aflat de curând despre termenul economie circulară. Este un termen puțin cunoscut în țară și înseamnă mult mai mult decât produse ecologice și reciclare, propune regândirea la nivel macro a modului în care gândim orașe, modelele de afaceri, designul de produse. Modelul actual de a face lucrurile este unul liniar: extragem toate resursele necesare, producem, consumăm și apoi aruncăm. Economia circulară regândește și reașează sistemul, astfel încât să avem o economie și un mod de viață sustenabile din punct de vedere ecologic, social și financiar. Nu exista o definiție simplă pentru acest concept. Asta e și prima provocare a sesiunilor de discuții din cadrul OSCEDays, Sibiu: Ce sunt economia circulară și open source.
Ce înseamnă Open Source + Circular Economy?
Iulian Ifrim: Open source este un model economic care nu mai ține secret modul de a face lucrurile ci îl deschide (open) către toți ceilalți, în anumite condiții. Ca să înțelegem open source + economia circulară e mai ușor să analizăm exemplul Precious Plastic. Ei au dezvoltat o linie de echipamente ce-ţi permit să transformi deșeurile de plastic în materie primă, care ulterior poate fi transformate în noi produse. Este un exemplu pentru economia circulară, însă și pentru open source. Schițele și detaliile echipamentelor sunt prezentate pe site, pentru ca orcine e interesat să le poată prelua și să poată porni mici afaceri în jurul plasticului. Provocarea, inclusiv pentru discuțiile OSCEDays, Sibiu, e să înțelegem cum funcționarea cu open source îți poate asigura și un flux de venituri constant și cum acoperă teama de competiție.
Pe 10 iunie, Chris Foster, consultant în gestionarea mediului, specialist life cycle assessment, director EuGeos, partener UK openLCA Network, ne va spune mai multe despre open source.
Dă-ne câteva exemple de consum circular. Cum este „o zi din viata unui consumator circular”?
Iulian Ifrim: Chiar dacă suntem la începutul unei economii circulare, totuși se poate să consumăm asumat într-un mod sustenabil. În cea mai mare partea a țării avem soluții pentru asta pe hrană locală, transport, consum casnic și obiecte de zi cu zi. Și mulți oameni din țară au un stil de viață după această idee: folosesc produsele cât de mult posibil înainte de a le da la reciclat, reciclează selectiv, recondiționează și repară ceea ce se poate repara, cumpără, fiind atenți la modul în care a fost produs, cumpără local, își fac singuri unele lucruri, nu cumpără doar pentru că li se oferă, ci pentru că are sens pentru ei, își iau la piață pungi de acasă. Lucruri simple, la îndemâna oricui. Pentru un trai „circular” vom avea exemple pe tot parcursul evenimentului. Nu vrem să stricăm surpriza participanților, Dan Fofiu-Sanpetreanu, Casa de Cultură Permanentă va intra în amănunte despre consumul asumat într-un mod circular, iar exemplele vor fi date ulterior și către cei care nu au reușit să fie prezenți la Sibiu.
Se poate vorbi despre “oraşe circulare” în România? Cum sunt oraşele circulare din lume care ar putea fi citate drept model în aplicarea principiilor OSCE?
Iulian Ifrim: Consumul casnic este una din principalele surse de poluare ca dioxid de carbon eliminat, deșeuri și consum nesustenabil de resurse. Conceptul de oraș circular atacă nu doar infrastructura ineficientă a urbanului însă și modul în care oamenii se organizează, în care economia circulară a orașului este susținută. Parisul este unul din marile orașe care încearcă în mod activ să înainteze către un oraș circular și asta datorită faptului că primăria nu a văzut o altă metodă prin care capitala Franței poate continua să existe într-o epocă unde consumul este în continuă creștere și resursele se împuținează. Amsterdam este orașul care are însă rezultate mai vizibile. RenGen, parte din suburbia Amsterdamului, va fi printre primele așezări deconectate de rețelele centralizate de energie, alimente, va fi cu buclă închisă. Întreaga așezare e gândită de la modul în care clădirile vor funcționa, vor produce alimente, energie și vor recupera și transforma deșeurile.
Mă interesează subiectul, însă nu sunt expert, alături de noi vor veni oameni cu experiență în domeniu și ei ne vor ajuta să înțelegem ce înseamnă un oraș circular și cum putem noi ajuta ca și orașul nostru să meargă în acea direcție. Andrei Bejan, lector Romstal Academy, Felicia și Marius Ienculescu-Popovici, de la Greenitiative, Dorin Beu, președinte al Consiliului Romania Green Building, Andreea Tanase, arhitectă (Heritas Foundation) – sunt cei care ne vor ghida prin acest concept.
Evenimentele de obicei sunt mari consumatoare de resurse și ceea ce se consumă într-un eveniment are viață scurtă.
Schimb de informaţii şi practici inovatoare, idei alternative… ce altceva îşi propune să aducă evenimentul din Sibiu?
Iulian Ifrim: Discuții oneste și deschise, asta ne dorim în primul rând. Încercăm să nu ne formalizăm prea mult și valoarea evenimentului să cadă mult pe calitatea dezbaterilor. În plus, vrem să punem oamenii în legătură, astfel încât să își dezvolte ideile mai ușor. Astfel vom avea un colț pentru ca cei cu idei să prezinte ce gândesc și să atragă sprijin. Evenimentele de obicei sunt mari consumatoare de resurse și ceea ce se consumă într-un eveniment are viață scurtă. Se produce un ecuson de plastic, se folosește câteva ore după care gata, în cel mai bun caz ajunge la reciclare. OSCEDays va fi un eveniment ce trage către „Zero Waste”, vom urmări ce consumuri avem și vom încerca să le ținem pe cele nesustenabile la 0.
Prin Colecţia de idei, provocaţi comunitatea sibiană să caute idei circulare, modalități care să ducă către o economie și un mod de viață sustenabilă din punct de vedere ecologic, social și financiar. Ce se va întâmpla cu ideile „colectate” după eveniment?
Iulian Ifrim: Chiar dacă OSCEDays Sibiu este un eveniment cu participare națională, nu vrem ca Sibiul să fie doar locul de desfășurare, vrem ca seria de discuții să implice activ comunitatea sibiană și să ajute pe cei de aici care în prezent fac ceva în direcția sustenabilității. Vrem să îi ajutăm pe cei cu idei să și le promoveze și să găsească sprijin nu doar în Sibiu, ci și în țară. De aceea, ideile vor fi prezentate în cadrul evenimentului, dar și după, către comunitatea online OSCEDays.
Care sunt condiţiile de participare la eveniment? Cine şi cum poate lua parte la cele 4 sesiuni OSCEdays?
Iulian Ifrim: Participarea la eveniment este gratuită dacă participanții se înscriu anterior printr-un formular și aduc un obiect din viața lor, pe care să îl analizăm împreună prin prisma economiei circulare. În același timp, în spiritul unui eveniment deschis invităm toți participanții să documenteze evenimentul și să îl comunice mai departe către grupurile din care fac parte.
